Pentru că regulile gramaticii limbii române s-au tot schimbat pe parcursul timpului, se întâmplă de multe ori ca oamenii să folosească anumite cuvinte care nici măcar nu există în dicţionar – alteori, neologismele sunt pronunțate greșit din neștiință.
Iată câteva exemple:
1. Inopinant
Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), forma corectă este „inopinat” și înseamnă „neprevăzut”, „neașteptat”.
2. Bleumaren
Acest cuvânt se scrie corect „bleumarin” – a fost împrumutat din franceză și se referă la nuanța de albastru închis.
FOLLOW ME
3. Flebețe
Pentru a desemna slăbiciunea sau atracția pe care o simți pentru cineva sau ceva, corect este să spui „feblețe”.
4. Vroiam
În limba română, voința este exprimată prin verbele „a vrea”, cu imperfectul „vream” și „a voi”, cu imperfectul „voiam”. „Vroiam” este o formă hibridă.
5. Bacnotă
Forma corectă a termenului care desemnează banul de hârtie este „bancnotă”.
6. Repercursiune
Ultimul R este în plus – forma corectă a acestui cuvânt este „repercusiune”.
7. Monstră
Ar trebui să scrii și să spui „mostră”, fără N.
8. Hilar
Dacă te referi la ceva amuzant, ar trebui să spui „ilar”. „Hilar” se referă, printre altele, la chestiuni anatomice.
9. Renumerat
Forma corectă pentru acest termen, care înseamnă a plăti, este „remunerat”.
10. Dragele mele
Ar trebui să spui „dragile mele”, deoarece adjectivul „drag” la feminin este ,dragă”, iar pluralul său este „dragi”, nu „drage”.
11. Așează
Conjugarea corectă a verbului „a așeza” la indicativ prezent, persoana a treia singular este „așază”.
12. Servici
Forma corectă este „serviciu”.
13. Nu fii…
Imperativul negativ se formează cu negația și infinitivul verbului, deci corect este să spui „Nu fi…”. Apar două litere I numai la forma de conjunctiv negativ – „să nu fii”.
14. Țigare
Forma corectă a acestui cuvând este „țigară”.
15. Mi-ar place
Condiționalul optativ corect al verbului „a plăcea” este „mi-ar plăcea”, deoarece verbele cu terminația –ea la infinitiv își păstrează această formă la modul optativ.
Citește și: 5 GREȘELI frecvente de GRAMATICĂ pe care probabil și tu LE FACI
În fiecare zi auzim și citim numeroase greșeli gramaticale, din nefericire. După cum spune profesorul și lingvistul Alexandru Nicolae, membru al Institutului de Lingvistică al Academiei Române, românii fac atât de multe greșeli deoarece limba noastră are „acord bogat” și cuvintele au multe forme flexionare. Totuși, în toate limbile vorbite există abateri de la forma standard sau dialectul dominant. Formele standard și normele lingvistice sunt stabilite de Academii. Acestea sunt cadre instituționale cu scopuri clare, care difuzează normele și regulile prin intermediul cărților, școlilor și al altor instituții., pentru ca populația să fie educată și să aibă o exprimare cât mai curată.
Deși românii lasă impresia că ar fi interesați de vorbirea corectă, nu depun eforturi reale pentru a vorbi corect și, de cele mai multe ori, se supără atunci când li se atrage atenția asupra greșelilor lor.
Iată care sunt cele mai des întâlnite erori pe care le comit le fac românii, care par să nu fie deloc atenți la cum vorbesc sau scriu:
1. Evitarea cacofoniilor
Mulți oameni încearcă să evite cacofoniile făcând greșeli mult mai grave decât o simplă combinație disonantă de cuvinte, inventând sintagme inutile. Așa a apărut populara construcție „ca și”, adoptată de foarte multe persoane – chiar și în cazurile în care scopul nu este evitarea cacofoniilor.
2. Datorită / din cauza
Aceste cuvinte se folosesc diferit în funcție de context, dar nu foarte mulți oameni țin seama de acest lucru. Dacă vrei să exprimi cauzalitatea, amintește-ți că „datorită” se folosește atunci când e vorba de un eveniment pozitiv, benefic, iar „din cauza” atunci când vrei să accentuezi efectele negative ale unei situații.
3. Folosirea incorectă a imperfectului verbelor care desemnează voința
Românii par a avea probleme cu verbul „a vrea” și imperfectul său. De cele mai multe ori se spune „vroiam”, dar această formă nu există în limba română! Cuvântul este un hibrid, provenit din combinarea formelor de imperfect ale verbelor „a vrea” și „a voi”. La imperfect, „a vrea” are formele: eu vream, tu vreai, el/ea vrea, noi vream, voi vreați, ei/ele vreau, iar „a voi” formele: eu voiam, tu voiai, el/ea voiau, noi voiam, voi voiați, ei/ele voiau.
4. Misterul cuvântului „locație”
Acest cuvânt a fost folosit de atâtea ori în mod greșit, încât abia dacă se mai știe sensul lui adevărat. După cum putem citi în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, „locație” desemnează „chiria plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară”.
5. Prepoziția „pe”
Prepoziția „pe” din construcția acuzativului este lăsată adesea pe dinafară, iar această greșeală este făcută inclusiv de politicieni sau alte persoane publice. Între „Pixul care este pe masă e al meu” și „Pixul pe care l-am pus pe masă e al meu” există o diferență – pixul este subiect în prima frază, iar în cea de-a doua este complement direct, deci e necesar să apară prepoziția „pe” înainte de „care”.
Buna ziua! In fraza” Pixul /pe care l-am pus pe masa /e al meu” Unde sunt cele doua subiecte?
In PP si in PS? Complementul direct cred ca este ”l” de la constructia ”l-am pus”(pe cine?)
In principala ”pixul” si in secundara e subînteles…Multumesc!
În propoziţia principală subiectul este pixul. În propoziţia subordonată subiectul este inclus. (eu)