Printre miile de cuvinte pe care le spunem copiilor noștri, există câteva care îi fac mai puternici, mai inteligenți, mai blânzi și mai încrezători în sine. Iată câteva fraze care contribuie la dezvoltarea armonioasă a copiilor și care îi fac mai fericiți:
1. Sunt foarte fericit/ă că te am
Copiii, prin comportamentul lor, ne testează în mod inconștient – „mă vei iubi dacă sunt rău?” Răspunsul nu trebuie să fie ambiguu: „Bineînțeles că da! Sunt foarte fericit/ă că te am. Dintre toți copiii din lume te-aș alege pe tine”. Astfel vei pune bazele unui psihic sănătos.
2. Te iubesc
Aceste două cuvinte magice sunt cu adevărat importante pentru dezvoltarea sănătoasă a copilașului. E important să îți susții cuvintele cu acțiuni: petreceți timp împreună, jucați-vă, râdeți și prostiți-vă, îmbrățișează-l, discutați despre probleme și sprijină-l atunci când are probleme.
FOLLOW ME
3. Îți observ și îți apreciez progresul
„Wow! Camera este curată!”, „Wow! Bună treabă – ți-ai împăturit cu grijă hainele!” Asemenea lucruri îl ajută pe copil să se simtă sprijinit și că ai încredere în el și îi arăți că eforturile sale sunt appreciate. Orice lucru pozitiv spus provoacă sentimente și emoții pozitive, care îl determină pe copil să se poarte bine.
4. Iartă-mă/ Îmi pare rău
Cu toții suntem oameni și facem greșeli. E important să ai curajul să-ți recunoști greșeala și să-i ceri copilului iertare. Astfel îi arăți că este important pentru tine și că îl respecți. De asemenea, îl înveți și o lecție – că atunci când nu ai dreptate ar trebui să îți ceri scuze.
5. Nu-ți fie frică de emoțiile negative
Suprimarea emoțiilor negative duce la formarea nevrozelor și și la apariția bolilor psihosomatice. Copilul are și el dreptul de a fi furios sau supărat. Respectă-i durerea de a-și fi pierdut o jucărie, de pildă. Să-i interzici să-și manifeste emoțiile negative seamănă cu a-i interzice să fie el însuși, cu a-i interzice să fie spontan. Sarcina părinților e să îi învețe pe copii să-și exprime emoțiile fără să deranjeze pe nimeni.
6. Cel care își depășește temerile e curajos
E important să-i spui copilului că nu ar trebui să se teamă de nimic, dar că, totuși, tuturor le e frică de ceva anume. Important este să îți depășești temerile. Dacă lui/ei îi e frică de ceva, vorbește-i despre cum ai învățat tu să-ți depășești limitele.
7. Ce ai vrea să faci acum?
Acordându-i copilului dreptul de a alege, îl învățăm să fie atent la dorințele sale și să nu-i fie frică să respingă ofertele contradictorii cu interesele și dorințele sale. Copiii care nu sunt întrebați asta cresc pasivi, depedenți și pot fi ușor manipulați de alții.
8. Îți amintești cum te-ai descurcat cu…?
Atunci când îi amintești copilului de victoriile din trecut, îi faci să-și aducă aminte de puterea sa.
9. Greșeala este normală
„E în regulă, încearcă din nou, am încredere în tine!” E important ca fiecare persoană să aibă dreptul să greșească. Copilul trebuie să știe că fiecare om de succes greșește.
10. Cum te simți acum?
„Cum ți-a fost ziua?” Astfel de întrebări vă apropie din punct de vedere emoțional și îl ajuți să-și formeze abilitatea de a-și formula gândurile.
Citește și: 7 lucruri pe care nu ar trebui să i le spui niciodată unui COPIL
Educarea copiilor este unul dintre cele mai importante lucruri de care trebuie să se ocupe un părinte. Felul în care spui lucrurile poate contura o percepție greșită a copilului asupra vieții. Iată câteva fraze care au un impact negativ asupra dezvoltării mentale a copiilor – și niște alternative:
1. Trebuie să-i asculți pe adulți
Auzind acest lucru, copilul crede că toți adulții sunt inteligenți și buni și că trebuie să facă tot ce zic aceștia. E periculos, nu numai greșit, deoarece copiii încep să aibă încredere în toți adulții, inclusiv străinii, și nu se așteaptă ca cineva să le facă vreun rău. Spune-i să îi asculte pe părinți, ca să își dezvolte astfel gândirea critică.
2. Nu plânge
Auzind aceste cuvinte, copilul va crede că trebuie să-și ascundă emoțiile și va crește tăcut și retras. Emoțiile ascunse vor provoca, mai devreme sau mai târziu, tristețe sau agresivitate. Abordarea corectă este: „Spune-mi ce te supără” sau „De ce plângi?” sau „Plângi pentru că ești rănit sau speriat?”
3. Nu fi lacom
Auzind acest lucru, cel mic va crede că trebuie să împartă totul și că nimic nu îi aparține. În timp, se va obișnui cu auto-sacrificiile și nu își va proteja nici lucrurile materiale și nici valorile, crezând că el/ea nu merită nimic. Întreabă-l mai bine dacă e de acord să-și împartă jucăriile cu altcineva sau dacă vrea să facă schimb. Dacă nu e de acord, nu insista, lasă-l să aibă lucrurile lui.
4. Cine te-a învățat asta?
Copilul va crede că părinții nu știu că el singur a venit cu ideea, cee ace îl va convinge că poate scăpa nepedepsit, dând vina pe alții. Corect e să îl întrebi de ce a făcut asta, ca să îți poți da seama dacă el e de vină sau a fost ideea altcuiva. Dă-i șansa de a-și explica acțiunile.
5. Ia uite ce fată bună!
Auzind acest lucru, copilul se va gândi că este mai rău decât toți ceilalți și că degeaba se străduiește, fiindcă oricum n-are niciun rost. Comparația cu alți oameni are un impact negativ asupra stimei de sine a copilului, care va începe să creadă că el nu poate realiza nimic. Evidențiază aspectele pozitive ale firii sale, arată-i că ai încredere în el / ea. Amintește-ți că e unic/ă și are și el / ea puncta forte.
6. Să vezi ce-ți fac acasă!
Auzind această frază, copilul va crede că părinții pot face orice cu el, că nu îl plac și nu va vrea să meargă acasă, care va deveni un loc de pedeapsă. Corect ar fi să zici: „Lasă-mă să-ți spun de ce eram așa supărat/ă”. Astfel, copilul va înțelege că și alții au sentimente și că faptele sale au consecințe.
7. Nu mă întreba pe mine!
Dacă cel mic / cea mică îți pune întrebări dificile, dar nu primește un răspuns, va căuta în alte locuri să afle despre ce e vorba. Ca să te respecte și ca să nu-i pierzi încrederea, nu-l repezi, ci spune-i că ai nevoie de timp pentru a răspunde.
Citește și: 8 greșeli pe care le fac părinți din cauză cărora copiii încep să mintă
E foarte puțin probabil să existe cineva pe lume care să nu fi trebuit niciodată în viață să spună o minciună. Ne confruntăm cu minciuni în fiecare zi, dar suntem surpinși atunci când cel care minte este copilul nostru.
Citește mai jos de ce mint copiii și ce au de-a face cu acest lucru părinții:
1. Copilul e conștient de consecințe
Adesea, copilul începe să mintă deoarece știe că va fi pedepsit dacă spune adevărul. Încearcă să promovezi integritatea. Aplică-i pedepse mai puțin severe sau discută cu el, astfel încât să nu se mai teamă de adevăr.
2. Copilul nu vrea să dezamăgească
Copiii ne iubesc și, prin urmare, nu vor să ne supere. Dacă îți schimbi modul de reacție atunci când îți mărturisește ceva, curând copilului nu îi va mai fi frică să nu te rănească.
3. Nu minte, ci este creativ
Uneori, copiii pot să vorbească despre lucrurile la care vizează – vorbesc despre aventurile lor fantastice sau le spun celorlalți că au un frate imaginar. Tratează această atitudine nu tocmai sinceră cu indulgență, deoarece aceste povești dispar atunci când copilul crește și se maturizează.
4. Minte pentru că nu își amintește
Uneori, copiii nu spun adevărul și cred ei înșiși lucrurile pe care le inventează, mai ales atunci când nu-și amintesc ce s-a întâmplat de fapt. Nu lăsa aceste minciuni să te sperie. Încearcă să vorbești cu el despre evenimentele petrecute și explică-i cum ar trebui să se poarte în conformitate cu acțiunile sale.
5. Minte pentru că e politicos
Uneori, copiii mai mint și pentru că sunt politicoși. De exemplu, spun că ar purta bucuroși șosetele croșetate de bunica, deși, în inima lui, speră să primească un alt cadou. Atunci când copilul minte în legătură cu astfel de lucruri, tu decizi – până la urmă, cu toții facem așa. De multe ori.
6. Așteptăm numai anumite răspunsuri
Adesea, când îi punem o întrebare unui copil, așteptăm un anumit răspuns. De exemplu, îl întrebăm: „e bun?” atunci când el e trist pentru că nu-i place mâncarea. În astfel de situații, nu forța copilul să mintă. Cel mai bine încearcă să găsești o rezolvare a problemei: „Vrei să mai adăugăm ceva ca să aibă un gust mai bun?”
7. Copilului îi este frică de schimbarea de rol
Copiilor le e frică să recunoască atunci când greșesc, deoarece știu, din basme și cărți, că lucrurile rele făcute îi transformă în personaje negative. Deci, dacă mărturisește, crede că va fi considerat o persoană rea. Explică-i faptul că, uneori, și oamenii buni mai fac greșeli (grave, chiar). Ceea ce îl va deosebi de cei răi e capacitatea de a-și asuma responsabilitatea pentru acțiunile sale.
8. A preluat obiceiul
Copiii își imită părinții – asta se știe. Prin urmare, dacă trăiește într-un mediu în care minciuna e ceva obișnuit, va deveni și el expert în ascunderea adevărului. Poți rezolva această problemă într-un mod foarte simplu, dar și foarte complicat în același timp – trebuie să devii tu o persoană mai onestă.
Citește și: 6 probleme de comportament ale copiilor care sunt rezultatul greșelilor părinților
Poate că încerci să-i convingi pe ceilalți de cât de politicos e copilașul tău, dar dacă faci greșeli în educarea sa, asta va fi evident în anumite situații. Iată câteva exemple:
1. Copilul îi întrerupe pe ceilalți
Dacă-i spui să nu mai facă asta, nu va funcționa. Învață-ți copilul să-și aștepte rândul acasă, în fiecare zi, când luați cina sau când vorbești la telefon. De exemplu, înainte să suni pe cineva, spune-i copilului că vei fi ocupată și că nu vrei să fii întreruptă o anumită perioadă de timp.
2. Copilul tău atinge lucruri din magazin sau insistă să i le cumperi
E important ca fiul tău / fiica ta să învețe să-și controleze dorințele, fiindcă nu poți cumpăra tot ce este de vânzare și nici nu ai nevoie să faci asta. Nu merge în magazin fără să fii pregătită – fă o listă cu ceea ce ai nevoie (sau desenează, dacă cel mic nu știe încă să citească) și dă-i-o copilului.
3. Copilul tău nu spune lucruri politicoase
Cu cât îl înveți mai repede să fie politicos, cu atât mai bine. Nu face nimic din ce îți cere până nu îți spune „te rog” și spune-i și tu „salut”, „la revedere” și „mulțumesc”.
4. Nu știe când să se oprească
Copiii înțeleg destul de greu că sunt anumite lucruri pe care nu ar trebui să le împărtășească. Nu știu ce înseamnă rușinea sau jenea sau ce înseamnă să spui lucruri nepotrivite la momentul nepotrivit. Încearcă să-l înveți conceptul de secret.
5. Îi e frică să plece de lângă tine
Copiilor le e frică să se depărteze de părinți atunci când aceștia pun bariere între ei și activitățile obișnuite. De exemplu, le va fi frică să se dea pe tobogan dacă le tot spui că ar putea să cadă și să se lovească.
6. Deranjează alți adulți
Dacă un copil poate începe ușor o conversație cu un străin, înseamnă că în familie predomină un sentiment de încredere, dar și că el nu știe că adulții ar putea avea diverse interese.
Vezi și care sunt cele 7 greșeli ale unui copil pe care nu trebuie să le ignori:
Să fii părinte e minunat, dar sigur nu e întotdeana uşor. E nevoie de mult timp şi effort pentru a te asigura că ai tăi copii sunt manieraţi, bine educaţi şi bine adaptaţi la viaţă în general. Iată câteva dintre problemele de comportament care îi supără pe mulţi părinţi şi care nu ar trebui să fie ignorate:
1. Păstrarea tăcerii în legătură cu faptele rele ale cuiva
Trebuie să-i explicit copilului diferența dintre a fi un pârâcios și a fi vigilent și cinstit. De asemenea, trebuie să-l asculți cu calm și să te abții de la a emite judecăți.
2. Rivalitatea între frați
Găsește rădăcina problemei și ai grijă să le interzici să își facă răni fizice. Ajută-ți copiii să simtă că formează o echipă și învață-i să-și resolve conflictele. Explică-le importanța respectului pentru sentimentele celuilalt.
3. Furtul
E foarte important să rămâi calm. Dacă fiul sau fiica ta a furat ceva pentru prima dată, află care au fost motivele și explică-i de ce e greșit să facă asta. Apoi spune-i să dea înapoi (sau să plătească pentru) ce a furat și să-i ceară scuze proprietarului. Dacă furturile continuă, caută ajutor psihologic profesionist.
4. Atitudine nerespectuoasă față de ceilați
Află ce cauzează acest comportament. Învață-i pe copii cum ar trebui să-și exprime emoțiile și dorințele. Trebuie să învețe să fie calmi și să asculte. Dacă tot sunt obraznici, mai ia-le din privilegii.
5. Nesinceritatea
Explică-i copilului importanța onestității și a încrederii pentru relațiile umane. Gândește-te la o pedeapsă potrivită pentru a-l învăța că nu e voie să mintă. Dacă necinstea devine un obicei, ar putea exista probleme mai grave care necesită ajutor specializată.
6. Smiorcăielile
Încearcă să-ți păstrezi o expresie neutră. Amintește-i copilului că ar trebui să vorbească pe un ton normal. Dacă acest comportament devine permanent, trebuie să vezi ce e în neregulă cu relația dintre voi.
7. Lipsa manierelor
Nu pune prea multă presiune pe copii să învețe cum să se poarte, ci mai degrabă amintește-le să fie atenți cu ceilalți oameni. E important ca adulții din familie să se comporte cum trebuie, deoarece copii repetă ce văd.
