Cine face alegerile în viaţa copilului tău?

Cine face alegerile în viaţa copilului tău?

Nu cred să existe părinte care să nu se facă vinovat de exces de protecție, când vine vorba de copilul său. Și, să fim serioși, fiecare părinte are undeva, într-un plan la minții, foarte ferma convingere că știe ce e mai bine pentru copilul său și că se află în totală legitimitate de a-i coordona, influența sau dirija alegerile. În esență, asta cred că asta e lupta fiecărui părinte, miza e viitorul și bunăstarea copilului, iar compromisul sau alegerea noastră conștientă, ca părinți, ar trebui să fie…flexibilitatea. Un pas în spate, dublat de încrederea că fiul sau fiica noastră va ști exact ce și cum să aleagă, în funcție, desigur, și de educația pe care i-am asigurat-o. Ca să ies, însă, din orice echivoc și, ca să va ajut și pe voi, am stat de vorbă cu cineva care cunoaște cel mai bine răspunsurile, Doina Enache, Holistic Development Coach Upperself

12187795_502936296533045_7739359652004139861_n-41481691. Cât de important este ca un părinte să își cunoască copilul și să știe ce anume își dorește atunci când se hotărăşte ce activități, ce cursuri să urmeze?

Este foarte important să îţi cunoşti copilul pentru a-l putea sprijini conştient în ceea ce îşi propune sau atunci cand este nevoie de mai multă claritate în vederea luării unei decizii. Însă, la fel ca în orice altă relaţie, cunoaşterea vine treptat şi este de preferat, ca părinte, să îl laşi să îţi arate cine este şi ce vrea, iar acestea să îţi ghideze alegerile care îl privesc. Este bine să fim deschişi, să îl descoperim în fiecare interacţiune şi, mai mult, să avem încredere în alegerile lui. Să ştii că el va alege întotdeauna lucrurile care îl bucură şi asta este cel mai important lucru. Sigur, dacă noi credem că ceva e benefic pentru copil, îi explicăm la fel ca oricărui adult din viaţa noastră, motivele şi argumentele noastre, pentru a-l ajuta să înţeleagă şi această perspectivă, însă alegerile finale să îi aparţină. Chiar şi atunci când experienţa nu conduce la rezultatele aşteptate de copil, avem nevoie să îl ajutăm să înţeleagă de ce nu a funcţionat şi ce are de învăţat din asta, şi în niciun caz să aducem acuze de genul “ţi-am zis eu”.

2. Cum reușesc părinții să ajungă să își cunoască copiii? Ce pași sunt de urmat?

Părinţii îşi pot cunoaşte copiii fiind atenţi la ei, observându-i, manifestând încredere în ei, întrebându-i ce le place şi ce nu. La Upperself, putem ajuta părinţii să îşi cunoască mai bine copiii prin analiza numerologică (analiza matricii energo-informaţionale), pe care o recomand părinţilor care au trecut ei înşişi prin acest proces. Pentru buna funcţionare a unei relaţii părinte-copil  îşi spune cuvântul cunoaşterea de sine a părintelui. Întelegându-se mai bine pe sine, adultul îi va înţelege mai bine şi pe cei din jur, implicit şi pe copil, calitatea relaţiilor din viaţa sa fiind alta.

3. De este important ca părinții să își cunoască copiii înainte de a le alege activitățile pe care să le urmeze cei mici?

FOLLOW ME

Cunoaşterea propriului copil ajută la identificarea atât a calităţilor, cât şi a acelor aspecte unde copilul are nevoie să fie ajutat şi susţinut. Aceasta este, în opinia mea, perspectiva unui părinte avizat şi conştient, care poate interveni în cunoştinţă de cauză şi nu prin prisma filtrelor sale şi a sistemului său experienţial. Este  bine ca părintele să îndrume copilul spre acele activităţi care îi pun în valoare calităţile, spre cele care îl fac fericit şi pe care le face cu bucurie. Astfel, copilul se va dezvolta armonios şi va avea încredere în sine. Va şti care sunt punctele lui forte, va fi conştient de sine, va avea încredere în el, va fi capabil mai târziu, adult fiind, să facă alegerile potrivite pentru el şi va şti să ia decizii.

4. Ce este de făcut dacă ceea ce își doresc părinții pt copii nu corespunde cu ceea ce își doresc copiii?

Este necesar ca părinţii să discute cu copilul motivele pentru care el îşi doreşte anume acel lucru, astfel încât să se asigure că acesta are o perspectivă completă asupra lucrului propus atunci când va lua decizia. Totodată, este bine ca părinţii să asculte şi să ţină seama de argumentele copilului şi să caute să găsească o soluţie care să mulţumească ambele părţi. La fel ca şi în alte relaţii, impunerea cu forţa a unor lucruri conduce la deteriorarea calităţii relaţiei.

5. Ce consecințe poate avea pt viitorul adult impunerea forţată a deciziilor de către părinţi copilului?

În cazul în care unui copil i se impun lucruri, ca manieră obişnuită de luare a deciziilor care îl privesc, acesta va deveni un adult confuz şi cel mai grav lucru în opinia mea, este acela că va fi lipsit de încredere în sine. Nu va şti care îi sunt punctele sale forte, lucrurile care îi generează bucurie , care îi sunt nevoile reale şi cum să facă să şi le împlinească, îi va fi extrem de dificil să ia decizii pentru el, lăsându-i, cel mai adesea, pe cei din jur să facă asta, fapt ce îi va cauza nefericirea, se va simţi prizonierul deciziilor celorlalţi şi nu îşi va asuma eşecul sau neîmplinirile niciodată, întotdeauna ceilalţi fiind de vină.

Să vă fie de folos, dragi părinţi! 🙂

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește cookies. Continuarea navigării pe site reprezintă acordul tău privind prevederile aplicabile disponibile.