De multe ori mi-am pus întrebarea cum îi pot ajuta pe copiii mei să devină independenți, să crească mari și puternici, să aibă încredere în ei și să se descurce în fața oricărei încercări a vieții. Mă uit în jur la societatea căreia îi încredințez și nu e ușor. DA, vreau ca Alesia să descopere lumea în lung și în lat. Să râdă mereu, să ia decizii singură și să fie fericită. Dar în același timp vreau să fie în siguranță. DA, vreau ca Alex să se dezvolte echilibrat, să înțeleagă lumea, să fie empatic și conectat mereu, să se simtă bine în propria piele. Dar în același timp îmi e ușor teamă.
Și teama noastră, a părinților, uneori e doar a noastră. Este important să ne pregătim copilul pentru viață, să îl lăsăm să o descopere, dar în același timp noi tindem să le impunem reguli. Ne e teamă să îi lăsăm singuri, să nu se rănească sau credem că nu sunt suficient de pregătiți și că trebuie să fim acolo la fiecare pas.
Cât sunt mici copiii sunt gata să descopere lumea, sunt curioși, au energia și entuziasmul necesare. Acum e momentul în care noi trebuie să îi susținem, să le creștem aripile, curajul și încrederea și să îi lăsăm să zboare. Să fie autonomi.
Ce înseamnă de fapt să crești un copil autonom? Autonomia înseamnă a se îndruma pe sine. A gândi şi a acţiona independent, în cadrul limitelor stabilite de părinţi. Înseamnă să ne lăsăm copilul să descopere, să exploreze lucruri noi în limite de siguranță. Autonomia nu înseamnă permisivitate.
Într-o zi Alesia m-a întrebat: mami, pot să gătesc și eu în bucătărie? DA, vom găti împreună – a fost răspunsul meu. Iar acest ,,ÎMPREUNĂ” ghidează de fapt limitele de care spuneam mai sus.
Alături de Dino, unul dintre personajele preferate ale micuților mei, și de Danonino am descoperit câteva sfaturi utile care vă pot ajuta pe fiecare dintre voi să creșteți un pitic autonom și să îl pregătiți pentru viață:
FOLLOW ME
- În primul rând trebuie noi să avem încredere că facem ceea ce trebuie și să le spunem mai des ,,DA” atunci când cer să facă lucruri singuri
- Să încurajăm semnele de iniţiativă pe care le are copilul
- Să îl învaţăm să îşi formeze rutine: să se spele pe mâini înainte de a mânca, să îşi strângă jucăriile după ce şi-a terminat jocul, să pună hainele în coşul cu rufe dacă sunt murdare etc.
- Să evităm să ne oferim să facem în locul lui lucrurile pe care ştim că le poate face singur
- Să îi oferim posibilitatea să aleagă, atunci când este posibil. De exemplu, să îl lăsăm să aleagă singur activităţile din timpul liber la care-l înscriem
- Să evităm să îl certăm atunci când e pe punctul de a greşi. Dacă nu e vorba de o situaţie periculoasă pentru el, să îl lăsăm să greşească pentru a învăţa din propria experienţă
- Să ne exprimăm aprecierea faţă de copil şi faţă de partenerul de viaţă.
- Zero negativitate în familie: negativitatea reprezintă orice cuvinte, ton al vocii, expresie facială (ex. rotirea ochilor) sau comportament care vine din partea noastră şi pe care copilul îl resimte ca fiind negativ.
Voi ce faceți pentru a crește un copil independent, autonom?
