Toamna – anotimp de echilibru
Iată-ne ajunși la cel de-al doilea episod al călătoriei noastre în universul plin de povești, povețe și mituri, reale sau false, ale toamnei. Și pentru că mulți o asociază cu astenie, anxietate, emoție în fața unui nou început, presiune sau așteptări, am poposit în cabinetul psihologului Ramona Andrei, care ne va ajuta să primim toamna cu brațele deschise, cu încredere, echilibru, sinceritate și cu…”un timp al nostru”. Pentru că oamenii, indiferent de anotimp, sunt în esență aceiași. Paradigma este mai mereu a noastră.
Toamna ne trezim la realitate
Toamna este marcată de un moment de trecere, ca și cel din primavară. Reprezintă pentru psihicul nostru o nouă etapă cu noi conotații și implicații energetice, mentale, fizice, emoționale. Așa cum primăvara vine cu multă energie și cu efervescență și bucuria noului început, toamna vine cu o răcire a temperaturii interioare, cu reorganizarea obiectivelor după relaxarea și destinderea din timpul verii. Nu toți oamenii percep la fel toamna, dar, pentru că primele experiențe de viață, din primii 7,8 ani ne definesc perceptia asupra vieții, este greu să uităm, indiferent de vârstă, că toamna vine cu responsabilități, cu decizii, cu o anumită ordine, pentru că, nu-i așa, nu prea uităm că am fost cândva copii și am avut o primă zi de școală, ce ne-a scos din relaxarea și bucuria primilor ani de viață. Există, așadar, o amprentă psihologică legată de venirea toamnei, pe care mintea o percepe ca pe o „trezire la realitate”.
Toamna se numără bobocii
Expresia vine, de fapt, tocmai de la acest simbol universal al începutului școlii, dar acum a devenit o expresie a acestei readunări de forțe, a reorientării energiei noastre vitale și creatoare către a pune în practică ideile care se destind în perioada caldă și relaxantă. Căldura produce o relaxare automată a musculaturii, a sistemului nervos care funcționeaza mult mai lent, ceea ce duce la o regenerarare a resurselor noastre. Când suntem relaxați, suntem mai creativi! Când suntem relaxați, suntem și mai deschiși în perspectiva noastră asupra vieții, putem gândi extins și în alternative. Asta nu înseamnă că nu există oameni care se stresează pentru că sunt prea relaxați. Practic, toamna este metafora etapei de punere în realitate a ideilor care sunt generate în anotimpul cald, păstrând, însă, sensul metaforic.
Toamna înseamnă stres?
Fizicul și psihicul sunt conectate. Dacă psihicul alege, pe baza mesajelor anterioare (auzite, văzute, trăite) că toamna înseamnă confruntarea cu dificultățile, cu efortul și auto-disciplinarea, atunci fizicul o va reflecta prin tensionare, anxietate, lipsă de energie, iar rezultatul îl numim toți simplu: STRES. Sunt oameni pentru care, însă, toamna înseamnă „mă apuc din nou de treabă și, deci, văd rezultate” sau „este anotimpul romantic, plin de culoare și iubire”, povestește psihologul Ramona Andrei. Atunci și corpul va înregistra acest mesaj ca fiind pozitiv, încurajator și, deci, va reactiona cu energie, flexibilitate, relaxare și deschidere…ceea ce se vede nu doar în postură, mimică sau atitudine, ci și în flexibilitatea articulațiilor, reacțiile sistemului imunitar, absența durerilor la nivelul oaselor și a altor somatizări neplăcute.
Toamna nu schimbă fundamental oamenii
Așa cum spuneam mai devreme, compltetează Ramona, oamenii sunt așa cum au ales ei să fie. Nu cred că o persoană pozitivă, cu interes social, cu empatie și acceptare față de sine și de ceilalți își va schimba comportamentul și atitudinea în funcție de anotimp. Am învățat, însă, din păcate, să căutăm și să și găsim scuze pentru schimbările stărilor noastre. Auzim adesea că „așa sunt eu toamna, mai morocanos” sau ” au început ploile și asta mă deprimă”, dar, de fapt, fiecare astfel de credință este o alegere, mai mult sau mai puțin conștientă. Asta nu înseamnă că nu este firesc să avem fluctuații în nivelul energetic, că nu este normal să trecem prin emoții diverse, dar este important sa ni le asumăm și să aprofundăm cunoașterea de sine, observând care este mesajul care a rămas în mintea noastră (conștientă sau neconstientă) într-o anume situație asociată și să observam cum s-a creat tiparul respectiv de reacție emoțională. Dacă am fost forțati, amenințați să mergem la școală, dacă ne-am simțit respinși când am fost trimiși în grija învățătorilor, atunci este posibil să simțim că venirea toamnei aduce cu sine acele amintiri, dar este bine de știut că putem schimba aceste mesaje emoționale, chiar dacă ele aparțin trecutului.
Toamna are efect terapeutic
Natura în sine este un excelent tratament, dacă este luat în mod conștient. Dacă putem percepe conștient culorile toamnei, vom primi și efectul lor terapeutic care ține de lungimea de unde specifica fiecărei culori. Dacă, însă, trecem pe lângă sau prin parc și ne gândim la cât de grea este viața sau cât ne nedreaptă este, efectul terapeutic va fi cel mult cel de oxigenare, asta dacă bineînțeles ne dăm voie să respirăm. Dacă ne dăm voie să ne bucurăm să călcăm pe stratul de frunze uscate, o să descoperim că este foarte relaxant să calcam pe ceva ce nu opune rezinstență. A sta și a respira conștient în natură zilnic ar putea exchivala cu un SPA pentru creier. Respirația noastră este cea care ne ajută să fim mai conectați cu corpul nostru; să respirăm conștient zilnic, într-un mediu natural s-ar putea reflecta într-o minte mai clară, într-o stare de prezență, într-o receptivitate mai mare față de semnalele corpului și asta ar însemna că am ști ce vrea sa ne „spuna” corpul, înainte să doară foarte tare.
FOLLOW ME
Toamna nu echivalează cu lipsa de activitate
În funcție de pasiunile și deschiderea fiecăruia, toamna se pot practica activități precum mersul pe bicicletă, plimbările prin natură sau chiar mersul pe munte/cățărarea – niște modalități de a petrece timpul în acord cu ceea ce ne ofera acum natura. Tendința este să devenim mai meditativi, să citim mai mult sau sa ne uitam la filme, asta și pentru că toamna…și asta de anul acesta, în special…vine cu o scădere a temperaturii, ceea ce ne ghidează către mai multe activități indoor. Există și opțiuni mai selective precum călăria, dar putem și să participăm la workshopuri/seminarii care să ne ajute să ne dezvoltăm personal. Ceea ce este important, totuși, este să înțelegem că, pe lângă ritmul personal, există și un ritm universal care face ca spre sfârșitul toamnei corpul să fie mai obosit, să se miște mai lent și asta și din cauza schimbării raportului zi/noapte, a accentuării frigului și a altor factori care țin de bioritmul Pământului.
Toamna ne învață să fim mai atenți la sine
A respira în fiecare dimineață, de cel putin 3 ori pînă la măcar 5 minute, într-un mod profund și complet, ar schimba mult startul zilei și starea noastră inițială, aducând încredere, calm, pace și minte clară. Am mai putea să ne aducem aminte frecvent pentru ce suntem recunoscători, ce avem acum în viața noastră (nu ce nu avem), ceea ce ar reseta mintea de pe frecvența nemulțumirii pe frecvența pozitivă a creșterii. Asta nu înseamnă să nu mai evoluăm, ci doar să alegem unde ne uităm astfel încât să știm ce ne dorim să mai creștem în viața noastră. Să ne analizăm conflictele și să ne uităm la ce putem face noi, ar aduce împăcare, dar și pro-activism. Și, nu în ultimul rând, să ne aducem aminte că suntem oameni și, deci, imperfecți prin natura noastră, dar perfecți în esență și să încetăm să mai facem presiuni asupra noastră, să ne ajustăm așteptările legate de noi, de ceilalți și de viață. Transformându-ne așteptările în unele mai autentice și mai realiste, vom căpăta mai multă deschidere față de viață și asta da, ne poate aduce mai multă încredere în noi și în viață.
Toamna anxietății este toamna (supra)așteptărilor
Anxietatea este dată de așteptările noastre. Nu le prea dezvoltăm acum, ca și adulți. De cele mai multe ori au fost educate, hrănite în copilărie de convingeri de genul: ” trebuie să înveți ca să ai succes în viață”, ” fără muncă multă nu există succes”, „trebuie să fii mai muncitor decât ceilalți, pentru că altfel ți-o vor lua înainte”. Poate mulți le vor recunoște ca și mesaje pozitive, ele, însă, pot crea o presiune foarte mare, un sentiment de permanentă alertă și o percepție de insecuritate în raport cu viață…deci, pe scurt, anxietate și uneori depresie, pentru că așteptările fiind nerealiste, nu vor fi împlinite niciodată. Așa că ceea ce putem face este să nu ne mai compărăm cu alții, să ne aducem aminte ce ne dorim noi cu adevărat să facem și dacă am identificat acest dar/punct forte, să facem tot ce putem astfel încât să-l manifestăm la maximum de potențial, adică să-l facem cât de bine putem. Nu există o rețetă, dar există niște principii pe care, dacă le respectăm, ne pot conduce către o viață mai împlinită.
Toamna ne reevaluăm motivațiile
Putem să ne echilibrăm uitându-ne întotdeauna la sarcinile vieții: cuplu, social, job, sine, aspectul spiritual din viața noastră și observând cât timp și câtă energie alocăm pentru fiecare. Dacă stăm 13 ore la serviciu, nu este de mirare că suntem stresați și că nu mai există bucurie în viața noastră. Avem nevoie să ne privim viața cu onestitate și să avem puterea de a redirecționa energia și către aspectele vieții care ne dăruiesc mai mult decât ne cer (dans, teatru, relația de cuplu, plimbare, desen, întâlniri cu prieteni etc.)…și poate să ne uităm cu sinceritate la motivațiile noastre. Este ok să muncim cu spor la ceva ce ne pasionează, dar oare ne pasionează ceea ce facem? Dacă scopul este să atingem o stare de siguranță materială, atunci munca poate avea și un alt „beneficiu”: anxietatea.
În urmatoarele zile voi posta 3 întrebări pe pagina mea de Facebook legate de acest articol. Răspunde corect întrebărilor și dă like paginii mele pentru a participa la tragerea la sorți pentru o superbă brățară Pandora. Pentru a vă fi mai ușor să urmăriți pagina mea și să nu ratați nicio întrebare, adăugați pagina la interest list.
