Arta japoneză de pliere a hârtiei este activitatea ideală de vacanṭă pentru copii
„Orice creez este şi va fi tot timpul o parte din mine şi consider că a crea un lucru cu mâna ta de la numai o idee la un obiect real este, pentru mine, mai satisfăcător decât orice Ferrari, plasmă sau obiect de lux şi cred că dacă mai multe persoane ar gândi ca mine… lumea ar fi un loc mai bun!”, spune Bogdan Ionescu.
Probabil că vă întrebaţi la ce se referă Bogdan când spune aceste cuvinte frumoase…Ei bine, el se referă la arta de a crea orice din hârtie. Şi pentru cei care nu îl cunosc, Bogdan este un tânăr de 16 ani, foarte creativ, născut în zodia Peşti, blogger la orgamibogdanionescu.blogspot.com cu peste 100.000 de cititori şi peste 70 de abonaţi. Poate vi se pare surprinzător că pentru vârsta fragedă, Bogdan este profesor de origami pentru 10.000 de copii cu vârsta între 3 şi 14 ani şi pentru mai mult de 700 de adulţi,părinti şi profesori. Şi a fost premiat al Galei Societatii Civile, secţiunea Educaţie şi Stiinţă, la doar 11 ani, pentru realizarile din proiectul Palatul de Hârtie.
Vi se pare extraordinar ca un copil să se poată lăuda cu astfel de lucruri, care, fie vorba între noi, pot face invidios pe oricine? Dragi părinţi, bunici şi pitici, „norocul” acesta nu a bătut într-o zi la uşa lui Bogdan, ci a însemnat multe ore de meşterit kilometri de hârtie, multă răbdare şi foarte multă pasiune pentru Origami. Întotdeuna am considerat că dacă un copil este pasionat de ceva anume, părinţii trebuie să îl încurajeze să înveţe şi să exerseze pentru a obţine rezultate. Iar atunci când cel mic încă nu ştie ce anume i-ar plăcea să facă, adulţii trebuie să îi ofere alternative din care să aleagă.
Bogdan spune despre sine că mereu a fost un copil energic, ca poate mulţi alţii la vârsta sa, şi a rămas aşa şi acum: „Diferenţa de ceilalţi copii, care sunt trimişi în faţa televizorului sau să bată maidanul, este că mama mea mi-a găsit întodeauna ceva de făcut. După ce lego, mecano şi puzzle-urile de 1000 de piese nu mă mai ţineau ocupat, mama a avut inspiraţia divină de a cumpăra singurele 2 carţi de origami din România şi deşi la vârsta de 5 ani nu ştiam să citesc, am fost pe deplin fascinat de conceptul de origami şi până în ziua de astăzi nu pot sta cu o hârtie în mână pentru mai mult de 1 minut făra să încep s-o pliez. Odată cu vârsta, şi numărul de hobbyuri pe care le-am acumulat creştea, dar nici unul nu era mai important ca altul. Am învăţat să alternez între ele şi cel mai important, am învăţat să le combin, deoarece creativitatea nu înseamnă să primeşti mesaje telepatice de la o fiinţa atotputernică, care să îţi zică cum să faci ceva nou, ci vine din combinarea îndemânărilor obţinute de la două activităţi aparent fără nici o legatură.”
Acesta este secretul pe care Bogdan ni l-a dezvăluit despre succesul pe care îl cunoaşte astăzi în minunată lume a Origami.
Şi vouă vă sună tentant jocul şi modelatul hârtiei? Eu îl consider o activitate numai bună pentru cei mici, mai ales că acum au intrat în vacanţă şi poate fi una din cele mai interesante activităţi pe care o pot face. Că le stimulează imaginaţia şi creativitatea sunt doar câteva din beneficiile pe care le pot avea pentru că Origami este o artă de origine japoneză, o artă a plierii hârtiei.
FOLLOW ME
Bogdan Ionescu spune că „pornind de la numai un pătrat de hârtie (în majoritatea cazurilor), poţi obţine orice obiect, figurină, animal sau plantă”. Nu este necesar să deţii anumite noţiuni înainte de a te hotărî să începi această activitate şi nu este deloc dificil: „Oricine poate păşi în această activitate pentru că părerea mea este că Origami este singura artă care nu necesită talent. Bineînţeles, ajută să ai răbdare şi pasiune pentru munca detaliată. Ca orice în lumea aceasta, răspunsul este relativ”, continuă Bogdan. „Dificultatea creşte când numărul de plieri creşte, mărimea şi calitatea hârtiei scad şi grosimea ei se măreşte, de aceea pentru modelele foarte complicate eu folosesc ori hârtie de orez, ori hârtie făcută de mine dintr-un sandwich de folie de aluminiu şi o hârtie foarte subţire numită tissue paper. Origami nu se învaţă, se face! Poţi începe să pliezi din secunda în care ţi ai găsit instrucţiunile sau diagramele. Este adevărat că trebuie să faci foarte multe modele, de dificultate crescătoare, pentru a deveni foarte bun, dar oricine poate face o broscuţă sau un fluturaş, din momentul în care a învăţat să ţină lingura în mâna până în ziua în care nu se mai poate ridica din pat. Dovada? Tatal origami, Akira Yoshizawa, care a făcut origami până la a 94-a aniversare când, din păcate a şi decedat”, mai spune Bogdan.
Iar beneficiile sunt numeroase: „Origami este mai presus de toate o activitate de relaxare şi concentrare, un fel de zen mode pentru cei care trebuie să se ţină ocupaţi tot timpul, dar are avantajul de a avea mai multe grade de dificultate, ceea ce înseamnă că oricine poate preda sau învăţa modele simple în numai câteva minute. Personal, am observat că origami îţi dezvoltă viziunea în plan, dar mai ales în spaţiu, precum şi modul în care gândeşti. La mine, cel puţin, origami m-a făcut să văd orice fenomen sau concept fizic în viaţa de zi cu zi. De asemenea, îţi dezvoltă creativitatea, abilitatea de a te concentra şi răbdarea.”
Dacă v-am convins, atunci trebuie să vă spun că există cluburi în care oamenii pot face Origami, se pot întâlni, pot socializa, aşa cum ne împărtăşeşte şi Bogdan: „De când am început să predau origami, am avut privilegiul de a vedea cum popularitatea acestei activităţi a crescut exponenţial. Acum, pe lângă clubul meu, Palatul de hârtie (www.palatuldehartie.ro sau http://origamibogdanionescu.blogspot.ro), există multe alte proiecte legate de origami. Cea mai bună cale de a afla despre ele este de pe forumul Origami România. Ca o paranteză, am fost foarte fericit acum câteva zile când am fost la Cărtureşti şi am văzut un raft plin cu cărti de origami, raft care nu exista când am început să fac origami, în urmă cu 11 ani.”
Figurinele pe care le puteţi admira în fotografii sunt realizate de Bogdan despre care spune că sunt unele dintre cele mai dificile modele pe care le-a realizat: „Modele de Satoshi Kamia şi Hoyo Takashi mi s-au părut întotdeauna foarte grele pentru că necesită o hârtie foarte bună şi o gămadă de ore de pliere. Unele dintre cele mai complicate modele făcute de mine sunt Cerberus, Ancient Dragon şi Minotaurul de Satoshi Kamia şi Violonista şi Icarusul lui Hoyo Takashi. Oricare dintre ele au necesitat mai mult de 6 ore să le fac, dar cele mai dificile ,ca Ancient Dragon sau Violonista, au necesitat undeva la 10 ore de muncă (făra pauze). Dificultatea acestor modele stă în numărul de plieri ce vin una peste alta, de aceea alegerea hârtiei este cel mai important pas, altfel, 10 ore de muncă se risipesc la ultimele 2 plieri.”
Aşadar, dragi părinţi şi copii care doriţi să păşiţi în minunata lume a Origami, drumul este deschis oricui este interesat, există cluburi, ateliere şi profesori dedicaţi care vă pot destăinui din secretele lor. Şi cum poate fi mai frumos decât să îi oferi colegei de bancă o floare pe care ai realizat-o în pauza mare cât ea a fost ieşită din clasă?
