Moștenirea celor mari merge mai departe cu începuturile celor mici! Pentru că 1 iunie e acel moment în care nu doar că îi aniversăm pe cei mici dar și căutăm copilul din noi, ne amintim ce am primit și ce ducem mai departe, m-am gândit că o punere în context a Zilei Internaționale a Copilului ar fi mai mult decât folositoare.
Statistica e de multe ori e înșelătoare dar când în orice raport al oricărei surse oficiale cifrele indică un viitor ușor gri, nu mă pot abține să mă întreb: ce va fi?
FACTS:
Rapoartele INS din 2011, anunțau o rată a abandonului școlar în mediul rural de 1,6% la fetițe și de 1,3% la băieței de până în 10 ani.
Anul trecut, în România, s-a înregistrat cel mai mare număr de copii abandonaţi la naştere din ultimii zece ani, în timp ce peste 11.000 de nou născuţi nu au fost recunoscuţi de către taţi, potrivit unui răspuns al DEPABD, la solicitarea MEDIAFAX.
În gospodăriile din România cresc, în medie, 1,08 copii, iar femeile nasc în medie prima oară la vârsta de 26,5 ani, conform datelor INS din 2014.
FOLLOW ME
În România, o treime dintre copii sunt săraci deși părinții au un loc de muncă.
Un copil din trei este sărac, în România, deşi provine dintr-o familie în care părinţii muncesc, fenomenul afectând şi unu din cinci copii din gospodării în care adulţii lucrează mai mult de 80 la sută din timpul activ, se arată în Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului.
Riscul de sărăcie relativă în rândul adulţilor care lucrează şi au copii în întreţinere este mai mult decât dublu în România faţă de UE27: 23,4 la sută, faţă de 11,5 la sută în 2012. În acelaşi an, rata privării materiale severe era în România de 29,9 la sută, faţă de 10,3 la sută în UE27.
52,2 la sută dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, fiind al doilea cel mai ridicat nivel din UE27, după Bulgaria. De asemenea, în România se înregistrează una dintre cele mai ridicate diferenţe din Europa între nivelul riscului în cazul copiilor şi cel înregistrat pe ansamblul populaţiei (41,7 la sută în 2012).
Din ce vedeți mai sus s-a născut campania Moștenirea.
Timp de o săptămână, pe blog și pe pagina de Facebook, câte un copil va da viață unei personalități marcante a patrimoniului universal.
Copiii în sine au capacitatea de a ne scoate din zonele noastre de confort și de a ne lărgi orizonturile. Când începem să ne raportăm la societate prin prisma responsabilității induse de existența lor, a copiiilor, devenim, cu adevărat împliniți și ancorați.
Descoperim sensul vieții.
#moștenireaÎncepeAzi cu Alex drept Constanțin Brâncuși (video)
În 1904, Constantin Brâncuși pleca pe jos spre Paris. Rămânea o perioadă la Budapeste și la Viena, e prins de o ploaie torențială, se îmbolnăvește iar în spital sculptează un crucifix.
Se stabilește o vreme la Munchen unde frecventeaza cursurile Academiei Regale De Belle Arte; iar pentru a se întreține, practică meseria de infirmier. Trece prin Rorschach, Zurich și traversează pasul Saint Bernard; lângă Basel e surprins de o ploaie torențială, se îmbolnăvește și e internat într-un spital patronat de o biserică, pentru care sculptează un crucifix. Străbate Alsacia ajungând la Langres (Haute-Marne) de unde pleaca cu trenul spre Paris.
Din 1993 și până în 2013, autoritățile române au încercat să includă complexul sculptural de la Târgu-Jiu în patrimoniul UNESCO. Din cauza întârzierilor de ordin administrativ, are şanse scăzute de a fi acceptat.
CREDITE:
TRANSFORMĂRI asigurate de Monica Zăinescu
IMORTALIZAȚI DE Marius Turlea Photography
Ana Morodan, îți mulțumim că te-ai distrat cu noi și i-ai îmbrăcat!
Maya Plisetskaya în #moștenirea
