Fiecare mamă vrea să fie perfectă, iar fiecare fac greșeala de a crede anumite mituri despre cum ar trebui să-și crească copiii. Nu e surprinzător faptul că multor femei le lipsește încrederea în abilitățile lor – până la urmă, ce face ca o mamă să fie bună?
A sosit vremea să dezmințim câteva dintre miturile dintre părinți și să vedem ce se întâmplă în viața reală:
1. Copiii unei mame bune nu plâng niciodată.
2. O mamă bună se sacrifică pentru copilul său.
3. O mamă bună e bucuroasă în fiecare minut.
4. Copilul unei mame bune nu se îmbolnăvește niciodată.
FOLLOW ME
5. Copiii mamelor bune se poartă întotdeauna frumos.
6. O mamă bună știe mereu ce vrea copilul.
7. O mamă bună nu are niciodată sentimentre negative pentru copilul ei.
8. O mamă bună are copii prietenoși.
9. O mamă bună se asigură că totul merge conform planului.
Știai că inteligența se moștenește de la mamă?
S-a descoperit că mamele sunt cele responsabile de transmiterea genelor de inteligență. Odată cu acest lucru nu se va mai putea spune că femeile sunt mai puțin inteligente decât bărbații, iar acestea nu vor mai avea nevoie să caute parteneri cu un intelect deosebit pentru a avea copii inteligenți.
Genele responsabile de inteligență se numesc „gene condiționate” și sunt localizate pe cromozomul X. E posibil ca originea lor să fie identificată, la fel și dacă sunt active sau nu. Dacă astfel de gene sunt moștenite de la tată, ele rămân inactive. Genele de la mamă ajung în cortexul cerebral, iar cele de la tată în sistemul limbic.
La Cambridge au fost făcute experimente pe șoareci de laborator, care au arătat că genele condiționate contribuie la dezvoltarea embrionului și supraviețuiesc numai dacă provin de la mamă. S-a observat că șoarecii care aveau mai multe gene de la mamă aveau un corp mai mic și un creier mai mare, iar situația stătea invers pentru cei care aveau mai multe gene paterne.
După cum s-a menționat anterior, genele paterne ajung în sistemul limbic. Acesta controlează nevoile legate de supraviețuire, precum mâncatul, sexul. Genele materne ajung în cortexul cerebral, responsabil pentru controlarea funcțiilor cognitive – inteligența, gândirea, limbajul.
Un studiu realizat de Consiliul Social de Cercetare a Științei și Sănătății Publice din Glasgow a descoperit, în urma unor interviuri luate an de an unor persoane cu vârsta de 14 și 22 de ani, că inteligența copiilor depinde de IQ-ul mamei. De asemenea, gradul de afecțiune și contactul emoțional cu mama sunt importante pentru dezvoltarea copiilor. Cei care sunt mai apropiați de mamă au o minte mai logică, strategică. Cei care se bucură de sprijinul emoțional al mamei au, la vârsta de 13 ani, un hipocampus mai mare.
Inteligența este ereditară în proporție de 40-60%. Restul este determinat de mediu și de caracteristicile personale. De aceea, inteligența este legată și de sistemul limbic – intuitiv și emoțional. Din acest motiv sunt necesare genele provenite de la tată. Copiii trebuie să muncească pentru a-și menține IQ-ul ridicat, dar și să aibă un nivel de Inteligență Emoțională la fel de mare pentru a se descurca în viață.
