Copilul tău știe cine sunt părintii săi biologici?

Părinții adoptivi români au o dificultate în a-i comunica adevărul copilului adoptat

Din ce în ce mai mulți adulți responsabili aleg să salveze viața unui copil abandonat, înfiindu-l. Un pui de om căruia i s-a refuzat dreptul la iubire și siguranță. Este un copil care a dezvoltat rana de abandon, pentru că nu a mai simțit mirosul mamei, nu a mai auzit glasul ei, nu s-a mai simțit în siguranță în brațele mamei și ale tatălui. Un copil care s-a trezit într-o lume total necunoscută și profund agresoare, prin zgomote și limbaj nefiresc, prin mirosuri pe care nu le poate identifica, prin energii psihice care îl destabilizează. Un copil înfiat are de două ori mai multă nevoie de atenție afectivă decât un copil care a trăit în mediul familial iubitor și securizat. Pentru că el a dezvoltat deja frici fundamentale.

Sunt argumente la baza cărora teoriile lui Ericsson si a lui Piaget nu mai sunt legitime. Bebelușii până la 6 luni-1 an chiar sunt persoane, nu ființe vegetative fără emoționalitate și cogniție. Ei bine, părinții adoptivi români au, cumva, o dificultate în a gestiona corect creșterea și dezvoltarea acestui copil prin frica de a a-i comunica adevărul intrinsec al copilului ”Ești adoptat, altcineva sunt părinții tăi biologici.” Părinții adoptivi amână la nesfârșit acest dat al copilului, iar consecințele sunt nefirești/de neînțeles pentru părintele care îl crește și istovitoare emoțional pentru copil.

1. Spune-i copilului tău adevărul.

I-l spui când îl ții pentru prima dată în brațe, i-l comunici din când în când, în diverse forme, prin povești și pilde, cu multă încredere și cu multă iubire, până când el îți va pune primele întrebări și te va asigura, astfel, că a introiectat (acceptat și înțeles deplin) mesajul.

2. Are nevoie să-și (re)cunoască adevărul ființei sale.

Copilul își caută instinctiv rădăcinile. Simte/Știe și are nevoie de confirmare că el este un copil altfel, că un alt AND îi circulă prin vene. Nimic nu va umple golul lăsat de părinții biologici, dacă nu va ști, DIN TIMP, că aparține organic altei familii, dar afectiv și fizic părinților care îl cresc și-l iubesc, dincolo de condiții. Copiii abandonați pot trăi experiențe onirice (vise de noapte) semnificative pentru rana de abandon.

3. Spunându-i, îl scutim de conflicte interne extenuante si debilitante.

FOLLOW ME

Budincă de somon Ingrediente: ✨ 500 g somon ✨ 6 cartofi ✨ 1 lingură ulei de măsline ✨ 80 g spanac ✨ 4 ouă ✨ 200 ml smântână de gătit ✨ 100 g mozzarela Unge marginile unui vas termorezistent cu puțin ulei. Taie somonul în bucățele potrivite, iar între timp, fierbe cartofii într-o oală separată până devin fragezi. Într-un bol, bate 4 ouă, adaugă lapte și omogenizează bine. În vasul termorezistent, așază cartofii fierți, câteva frunze de spanac, bucățile de somon și toarnă amestecul de ouă cu lapte. Presară deasupra cașcaval ras pentru o crustă aurie și delicioasă. Introdu vasul în cuptorul preîncălzit la 180°C și coace timp de 35 de minute. Rezultatul? O budincă de somon cremoasă, aromată și incredibil de gustoasă 🧡 MAMI, CE VREI SĂ MĂNÂNCI AZI? | EP. 37 #mamicevreisamananciazi

Fiecare aventură alături de familie cere și un plus de grijă. 🥰 Cu NIVEA Creme, pielea noastră e protejată și hidratată, pentru ca noi să ne bucurăm de fiecare moment împreună! 💙🌿 Tu ce aventuri memorabile ai trăit alături de cei dragi? #goingallin #niveacreme #teamupwithyourskin #experientenoi

5 lucruri pe care le-am învățat abia după 40 de ani ⏰ A-ți acorda timp este o necesitate, nu un gest de egosim 🏆 Fiecare are drumul lui, iar opinia altora nu trebuie să fie un motiv de îngrijorare 📚 Este important să învățăm constant, indiferent de vârstă, pentru că avem oportunitatea de a face asta zilnic 🥗 Mâncarea sănătoasă poate fi și delicioasă, iar echilibrul este cheia 🏃‍♀ Sportul, deși nu este plăcut, este crucial pentru sănătatea noastră Tu ce lucruri ai învățat în ultima vreme? Scrie-mi în comentarii

Best of this week💫 Nu știu cum, dar mi se pare că finalul anului se aglomerează mult prea tare. Parcă încercăm să recuperăm într-un timo acurt ce n-am făcut un an întreg. ✨️ am fost cu copiii mari la teatru, la Gaițele ✨️am bifat două evenimente drăguțe ✨️am filmat penultima tură de podcast de anul acesta ✨️ am fost cu Alesia la antrenamentele neuronale la @veruvis.kids. Vă recomand cartea lui @costindamasaru "Creierul este super puterea ta" ✨️Nicho la stomatolog, călare pe taică-su. Noroc că @dr.andreea_stanescu_surdu ne cunoaște de prea mult timp și are multă răbdare cu copiii. O găsiți la @mystic_dent ✨️ drăgălășenia dinainte de grădi dintre Googhie și Nicho Spune-mi un singur cuvânt despre cum a fost săptămâna ta🩷

Odată cu scăderea temperaturilor, imunitatea copiilor are de suferit. Iată 5 trucuri simple și eficiente la care apelez întotdeauna pentru a-i feri pe cei mici de răceli: 🍵 Avem un ritual din a bea ceai de ghimbir 💥 Folosim bombe de imunitate (găsiți rețeta pe contul meu) 💤 Avem un program de somn regulat 🍊 Consumăm alimente bogate în vitamina C 🌬️ Luăm zilnic aer curat, indiferent de vreme. La Școala de Grijă Dr. Max, găsești sfaturi, recomandări și informații care te ajută să iei cele mai bune decizii pentru sănătatea ta. #ȘcoaladeGrijăDrMax #DrMax (P)

Mâncărică de cartofi Ingrediente: ✨ 1 kg de cartofi ✨ 1 ceapă ✨ 3 căței de usturoi ✨ 1 linguriță bulion ✨ piper ✨ boia Mod de preparare: Pune la călit ceapa împreună la usturoiul, iar atunci când au început să se rumenească, adaugă și cartofii tăiați cubulețe. Condimentează cu piper și boia, apoi adaugă apa și puțină sare. Eu am folosit boia afumată, care i-a dat un gust minunat. Într-o farfurie, mărunțește cu o furculiță câțiva cartofi fierți, cât să devină ca un piure, peste care adaugă bulionul și amestecă. Adaugă pasta rezultată în oală, amestecă bine și mai lasă mâncărica pe foc pentru încă 5 minute. Se poate orna cu pătrunjel și servi alături cu murăturile voastre preferate. MAMI, CE VREI SĂ MĂNÂNCI AZI? | EP. 36 #mamicevreisamananciazi

De cele mai multe ori, copiii care nu ajung la adevărul din ei înșiși, cel care îl determină să umple golul prin gesturi sau acțiuni compulsive, prin reacții emoționale problematice în relația cu alți copii sau cu unul dintre părinții adoptivi, dar și prin opoziție, anxietate sau chiar tristețe prelungită, prin incapacitatea de a se bucura pe deplin.

4. Adevărul este conținut în memoria celulară a copilului, are rădăcini în inconștientul propriu și în subconștientul colectiv al familiei de origine.

Golul de care vorbesc este absența afectivă a mamei biologice, în special. Copilul, subliniez aceste aspecte, păstrează în memoria celulară/memoria de lungă durată mirosul mamei, timbrul vocii ei, chiar dacă nu a fost ținut în brațe niciodată de ea. În strategiile terapeutice de destructurare a traumelor, nu o dată s-a întâmplat ca un adult să ajungă la un moment de suferință emoțională petrecut în stadiul intrauterin, adică atunci când era făt în burtica mamei, durere emoțională determinată, bineînțeles de suferința emoțională a mamei.

5. Adevărul este unul singur și nu trebuie înfrumusețat.

Realitatea familiei/mamei care l-a abandonat nu trebuie cosmetizată, dar trebuie argumentată pe înțelesul copilului, cu motivația de a-i facilitata accesul la înțelegerea conjuncturii de viață a celor care l-au abandonat și, mai ales, de a-l ajuta să se ierte pe sine. Este decizia lui dacă și când va fi capabil/dispus să își ierte și părinții biologici.

6. Copilul are nevoie să se ierte pe sine.

Pentru că este prizonierul vinovăției, ca mecanism inconștient. Vinovăția pleacă de la actul de bază: abandonul. Îl va supracompensa fiind întotdeauna primul în tot ceea ce face bine, pentru că, nu-i așa, trebuie să merite iubirea părinților, trebuie să merite protecția și prezența părinților pe care îi iubesc și care îl cresc. Sau va fi în conflict permanent cu sine, prin acest sentiment/patern de culpabilitate și va manifesta opoziție, furie, compulsivitate în a obține lucruri materiale, ca surogat al iubirii pierdute.

7. Este decizia lui și e bine să fi-ți părtași la aceasta, atunci când va fi pregătit să-și (re)găsească obârșia.

Nu trebuie încurajat, dar nici văduvit de acest drept de a-și cunoaște părinții biologici, indiferent de statul social sau de problemele lor de viață. Când va fi pregătit, o să vă comunice. Atunci are nevoie de toată dragostea părinților adoptivi, de toată înțelegerea și de tot ajutorul lor pentru a materializa acest demers.

8. Va veni și momentul când va trage linie și va ști că trebuie să meargă mai departe, fiind recunoscător oamenilor care l-au crescut și vieții.

Cum va decurge relația lui recentă cu părinții biologici ține de discernământul propriu, de iubirea și de înțelepciunea voastră de părinți adoptivi. Dacă va exista o relație. Alegerea îi aparține.

Frica că ați putea declanșa o criză emoțională a copilului, spunându-I că este adoptat, este tot la fel de mare cu frica voastră conștientă / inconștientă de a nu-l pierde, de a nu pierde iubirea lcopilului pe care l-ați crescut cu iubire și, poate, sacrificii. La aceste frici se adaugă și o altă frică, mai pragmatică, aceea de a nu vă creea probleme accesând intimitatea unei familii biologice aflate în derivă, care vă poate invada propria dumneavoastră intimitate și destabiliza propriul confort fizic, material, emoțional.

Copilul nu va trăda niciodată iubirea fără condiții, suportul afectiv autentic, adevărul și sensul existenței sale care sunteți VOI, părinții adoptivi, dacă ați știut sau, măcar, ați învățat pe parcurs, să fiți părinți, în adevăratul sens al cuvântului, dacă ați știut să răspundeți corect nevoilor lui. Și subliniez cuvântul acesta ”NEVOI”. Dorințele sunt apanajul altei realități fizice și emoționale.

Dana Dumitra Dumitrache, Psihoterapeut

Photo Credits: www.huffingtonpost.com

Pe aceeasi tema:

Ce trebuie să știe copilul tău despre bani? 7 lucruri pe care copilul tău și le dorește de la tine, dar nu știe cum să ți le ceară Cine face alegerile în viaţa copilului tău? 8 sfaturi pentru a petrece timp de calitate cu copilul tău