De ani de zile vreau să scriu articolul ăsta. De pe vremea când Alesia era mică și mergeam împreună la toaletă în benzinării, mall-uri sau restaurante, iar eu trăiam cu frica în sân. Apoi a venit rândul lui Nicholas, și am retrăit totul. Doar că acum, copilul are aproape 7 ani și întrebarea devine tot mai apăsătoare:
Ce faci, ca părinte, când copilul tău are nevoie la o toaletă publică? Cum îl protejezi, dar și cum îl înveți să se descurce?
O imagine care m-a marcat: Îmi amintesc perfect o scenă: eram cu copilul meu la toaletă și, pentru că nu a închis complet ușa, am văzut fără să vreau o fetiță mică, care s-a pus cu fundulețul direct pe colacul de la toaletă.
Am rămas efectiv oripilată.
Nu pentru că vreau să judec alte mame, ci pentru că știu cât de periculos e. Pe o toaletă publică se poate lua orice, de la bacterii, virusuri, până la micoze și chiar hepatită. Iar un copil mic, cu imunitate fragilă, nu are niciun filtru de protecție în fața acestor pericole.
Să punem hârtie sau folie? Eu zic NU.
Poate ai auzit sfaturi gen: „pune hârtie igienică sau folie pe colac”. Dar hai să fim sincere.
Copilul se va așeza strâmb, va atinge hârtia cu mâna, va atinge colacul oricum.
Sau o va da la o parte din greșeală.
Sau, mai rău, va crede că e safe și nu se va mai spăla bine pe mâini.
E o falsă senzație de protecție. Nu e sigur, nu e igienic și nu e o soluție.
Care sunt variantele mai bune?
1. La copiii mici:
Îl ții tu în brațe, ușor ridicat, fără să atingă nimic.
Dacă nu se poate, se urcă în picioare pe colac și se așează în poziție ghemuită, nu e elegant, dar e mult mai sigur.
După el, lași toaleta curată. Nu e greu să dai cu un șervețel și să îi respecți pe ceilalți.
2. La copiii mai mari:
Îi înveți să stea în „plutire”, fără să se așeze.Să nu atingă nimic cu mâna. Să se spele foarte bine pe mâini. Să aibă mereu la ei un mini-kit de igienă.
Kitul de urgență (pentru rucsac sau geanta mamei) când copilul merge la toaletă
- șervețele antibacteriene
- gel dezinfectant
- hârtie igienică mică de buzunar
- eventual, o folie igienică de rezervă (doar dacă știi că o vei supraveghea 100%)
Ce facem când copilul e mai mare și nu mai poate merge cu noi la toaletă?
Asta este o întrebare pe care o primesc des și pe care o simt și eu. Deja nu pot merge cu Nicholas în toaleta femeilor fără să atrag priviri. Dar nici nu-l pot lăsa singur într-un spațiu public, într-o toaletă de bărbați unde nu știu cine e.
Soluții:
- Caută toalete de familie, multe mall-uri au.
- Intră tu cu el, dar rămâi în afara cabinei, dacă se poate.
- Supraveghează-l de la ușă și învață-l să te anunțe dacă simte ceva ciudat.
- Și mai ales: vorbește-i acasă. Explică-i ce să facă, cum, și de ce.
Educația face diferența
Nu-i putem proteja pe copii 100% din timp, dar îi putem învăța: să se protejeze singuri, să înțeleagă pericolele reale, fără panică, să nu judece, dar să fie atenți
Și să știe: e OK să întrebe, e OK să ceară ajutor, dar e și OK să spună: „Aici nu mi se pare sigur, hai să căutăm alt loc.”
Nu e doar despre microbi, e despre cum îi învățăm pe copiii noștri să aibă grijă de ei, chiar și în cele mai incomode momente.
Și da, mersul la toaletă cu un copil e o aventură. Dar cu un pic de pregătire, puțină fermitate și multă grijă, poate deveni o lecție importantă despre autonomie, sănătate și bun-simț.
Dacă ți-a plăcut articolul și ai trecut și tu printr-o situație similară, spune-mi în comentarii cum ai procedat. Hai să strângem idei bune și reale, ca să nu mai fie nicio mamă luată prin surprindere!
