Astăzi este Ziua Mondială a Somnului. Pentru că un somn bun este pilonul ce stă la baza rezolvării majorității problemelor pe care le are un bebeluș agitat în primul an de viață, wokshop-ul pe care îl organizez alături de Adriana Bachmann stă chiar sub acest nume „Bebe doarme toată noaptea”.
Am primit multe comentarii de la mămici care spun că pe ele nu le deranjează dacă bebelușul nu doarme noaptea sau dacă are numai reprize de somn de 45 de minute, pentru că „până la urmă cum să mai simtă că au un bebeluș în casă”. Somnul copilului nu ar trebui privit ca un moft și o sursă de confort pentru părinți. Somnul este important în primul rând pentru dezvoltarea lui armonioasă.
Acestea sunt lucruri pe care eu le-am învățat în timp, le-am aflat din numeroase cărți și cercetări și le-am verificat prin copiii mei. Așa că o să vă las astăzi câteva extrase din cărțile și materialele care mă motivează să merg mai departe în ciuda celor care îmi scriu de ce nu sunt de acord cu mine:
1. Traducere și adaptare din Infant sleep and its relation with cognition and growth: a narrative review (Elaine KH Tham, Nora Schneider, Birit FP Broekman). Puteți citi studiul în întregime aici.
„Dezvoltarea somnului pentru sugari este un proces extrem de dinamic care apare în paralel și în interacțiune cu creșterea cognitivă și fizică. Acest material urmărește să rezume și să dezbată descoperirile recente și să ofere o imagine de ansamblu asupra relației dintre somnul bebelușului și dezvoltarea cognitivă, precum și creșterea fizică.
Studiile asupra somnului bebelușilor arată că aproximativ 20% -30% din bebeluși se trezesc noaptea în primii 2 ani de viață. Odată cu dezvoltarea copiilor, numărul de treziri în timpul nopții se reduce și capacitatea de a dormi noaptea crește. 50% -75% dintre care copii dorm noaptea de la 12 săptămâni până la 10 ani și cel puțin 90% de la 6 luni până la vârsta de 11 ani.
FOLLOW ME
Cercetările în acest domeniu și interesul pentru problema că bebelușii nu dormn suficient sunt prezente de aproximativ 100 de ani, documente cu recomandări pentru durata ideală de somn fiind furnizate încă din 1897. National Sleep Foundation USA (Organizația Națională a Somnului) recomandă o durată de somn zilnic cuprinsă între 14-17 ore / zi de la naștere la 3 luni, 12-15 ore / zi de la 4 la 11 luni, 11-14 ore / zi pentru sugari cu vârsta de 1-2 ani și 10-13 ore / zi pentru copiii de vârstă prescolară în vârstă de 3-5 ani.
În toate cazurile, cu excepția nou-născuților până la 3 luni, cele mai recente recomandări au crescut cu cel puțin o oră față de recomandările precedente din cauza modificărilor raportate în timpul somnului în ultimii ani. Totuși, mulți sugari și copii mici dorm mai puțin decât cantitatea recomandată mai sus.”
2. Traducere și adaptare din „The One-Week Baby Sleep Solution” – Gina Ford.
„Mulți experți sunt de acord că somnul este esențial pentru dezvoltarea normală a creierului unui copil și ajută de asemenea la formarea unor obiceiuri sănătoase în ceea ce privește somnul. Studiile arată că somnul de calitate proastă pe timpul zilei afectează atât dezvoltarea intelectuală a copilului cât și calitatea somnului de noapte.
Dr. John Herman, profesor de Psihologie și Psihiatrie la Universitatea din Texas, expert în odihna sugarilor, spune că: „Este o greșeală ca alte activități să aibă loc în detrimentul somnului. Părinții trebuie să-și amintească că orice altceva în viața bebelușului este mai puțin important decât odihna și hrana”.
Dr. Marc Weissbluth, cercetător, pediatru, fondator al „Centrului de tulburări ale somnului” din Chicago spune în cartea sa, „Healthy Sleep Habits, Happy Child”, că un pui de somn la prânz este unul dintre obiceiurile care duce la un somn sănătos în ansamblu. Acesta explică cum un somn la prânz oferă o pauză de la stimulii exteriori și îi permite copilului să își recapete energia.
Dr. Charles Schaefer, profesor american de psihologie susține aceste studii și afirmă că: „Somnul de prânz structurează ziua bebelușului și a mamei, reglându-le dispoziția amândurora și oferindu-i acesteia un moment de relaxare sau șansa să se ocupe de treburile sale „.
Deși bebelușii au nevoie de un număr de ore de somn diferite, este important să înțelegeți cum evoluează nevoile odată cu vârsta. Numărul orelor de somn ale bebelușului pe parcursul zilei, intervalul 7 dimineața – 7 seara, joacă un rol important în calitatea somnului său pe durata nopții.
Momentele în care acesta se odihnește sunt importante pentru a evita suprasolicitarea. Un bebeluș care este lăsat sa doarmă prea mult spre finalul zilei va avea probleme în a adormi la ora de culcare.
De cele mai multe ori între 8 și 12 săptămâni părinții se confruntă cu primele probleme legate de somnul copilului, datorită dezvoltării etapelor non-REM. În primele săptămâni de la naștere cei mai mulți copii sunt capabili să adoarmă ușor aproape oriunde, indiferent de mediu și de cele mai multe ori somnul durează câteva ore. Din păcate, pe măsura ce etapele non-REM se dezvoltă și diferențiază în somn ușor și adânc, nou-născutul nu va putea adormi la fel de ușor după terminarea unui ciclu de 40-50 de minute, în special dacă este obișnuit sa doarmă într-un mediu luminos și gălăgios. Acest lucru se datorează somnului ușor din etapele unu și doi ale non-REM, din care putem fi foarte ușor treziți. Pe măsură ce ziua înaintează, bebelușul devine mai iritabil, suprasolicitat și are probleme în a adormi.
Părinții care nu realizează cauza acestei probleme ca fiind calitatea proastă a somnului din timpul zilei folosesc hrănitul și legănatul pentru a adormi sugarul. Obișnuit cu acestea, va avea nevoie de ele și în timpul nopții pentru a reuși să adoarmă.
În primele două săptămâni de viața cei mai mulți bebeluși nu pot sta treji mai mult de o oră, mare parte din timp fiind folosit pentru hrănit și schimbat. Între săptămânile doi și patru durata maximă crește la o ora jumătate. În aceasta perioadă este foarte important să nu lăsăm copilul să stea treaz mai mult de două ore deoarece de cele mai multe ori acesta va deveni prea obosit și nu va adormi când încercați sa îl culcați. Oboseala prea mare este una dintre principalele cauze din cauza cărora sugarii nu adorm când trebuie și nu au un somn odihnitor.
În momentul în care au ajuns la 2 luni, în măsura în care dorm bine noaptea, este posibil ca aceștia să reușească să stea treji pentru aproape două ore până sa aibă nevoie de somnul de dimineață. Un exemplu tipic ar fi ca atunci când se trezesc dimineața stau treji pentru 2 ore, iar după somnul de dimineață, reușesc sa reziste încă o oră, o oră jumătate. Important este să urmărim semnele de oboseală pe care ni le oferă bebelușul și să ne asigurăm că este hrănit și gata de somn când acestea apar.
Semne ca bebelușul este gata de somn:
Începe să caște, și nu doar o dată, ci de mai multe ori consecutiv
Ochii săi se deschid și închid rapid
Își mișcă capul într-o parte ca și cum ar căuta hrană
Corpul său devine tensionat, unii bebeluși arcuindu-și spatele
Începe să se agite și sa plângă
Bebelușii mai mari se pot trage de urechi sau își pot suge degetele
Ajunși la 6-7 luni, majoritatea bebelușilor pot sta treji între 2 ore și 2 ore jumătate, cu un somn odihnitor noaptea.
Oboseala prea mare:
Perioada de timp în care un bebeluș poate sta treaz depinde de vârsta și variază de la un copil la altul, dar dacă este ținut treaz prea mult timp acumularea de cortizol și adrenalină îl împiedică să adoarmă și îl lasă într-o stare stresată, în care nici nu poate sta treaz relaxat, nici nu poate adormi relaxat. Pot trece multe ore până când acesta va adormi în cele din urmă, extenuat. În cazul copiilor foarte mici, până când reușesc sa adoarmă se vor trezi după foarte scurt timp deoarece vor fi înfometați. Acest lucru le va spori oboseala, împiedicându-i din nou să adoarmă după ce sunt hrăniți.
Astfel, într-o perioadă scurtă de timp, a apărut o problemă în a adormi și a sta adormit.
Ciclurile de somn:
Putem împărți somnul în 2 cicluri:
– somn activ (sau ușor), numit REM (eng. Rapid Eye Movement)
– somn liniștit (sau adânc), non-REM
Spre deosebire de adulți și bebeluși de vârste puțin mai mari, un nou-născut intră direct în REM când adoarme. La bebeluși acest tip de somn este caracterizat de respirație neregulată, mișcări involuntare ale corpului și ochilor, uneori chiar și zâmbete sau încruntări. În acest ciclu corpul său consumă mai mult oxigen și energie decât în non-REM, de unde și denumirea de somn activ. Un copil născut la termen va petrece 50% din somn în REM, în timp ce unul născut prematur aproximativ 80%.
Pe durata unui ciclu non-REM respirația este ușoară și regulată. Nu există mișcare a pupilelor și corpul nu se mișcă decât foarte rar. Studiile arată că acest ciclu este esențial pentru dezvoltarea armonioasă, fizică și mentală, a bebelușului. Acest somn adânc îi permite să se relaxeze și să-și recapete energia pentru următoarea perioadă în care este treaz.
În cartea sa „Rezolva problemele cu somnul ale copilului tău”, eng. „Solve Your Child’s Sleep Problems”, Dr. Richard Ferber, unul dintre cei mai buni cercetători americani în ceea ce privește problemele cu somnul ale copiilor spune că deși la naștere copiii au ciclul non-REM dezvoltat, acesta nu a evoluat în cele 4 etape distincte prezente la copii mai mari și adulți.
La 3 luni un copil deja începe somnul în non-REM. În etapele unu și doi somnul este unul ușor, acesta devenind adânc odată cu trecerea ]n etapele trei și patru. Întregul ciclu are o durată de 40 de minute la nou născuți și crește la 60 de minute pentru cei mai mari de 6-7 luni.”
3. Particularităţile somnului la vârstă mică și importanţa rutinelor de somn, Cristina Anghel Medic specialist Psihiatria Copilului și Adolescentului, Regina Maria
„Somnul joacă un rol esenţial în dezvoltarea neurocognitivă şi emoţională a copiilor. Evoluţia paternului somn-veghe de la episoade multiple de somn la consolidarea unui singur somn nocturn reprezintă un proces complex care poate fi extrem de provocator pentru părinţi. Cunoaşterea particularităţilor somnului de la vârste mici şi modalităţile prin care copiii pot fi ajutaţi să aibă un somn eficient şi de calitate promovează o dezvoltare psihică şi fizică optimă a copiilor.
Somnul reprezintă un proces neurofiziologic activ și poate fi considerat principala activitate a creierului în curs de dezvoltare. Acest lucru nu este surprinzător, dacă ţinem cont de faptul că nou-născuţii petrec 80% din 24 de ore dormind, iar copiii cu vârsta peste un an și preşcolarii dorm cumulat o jumătate de zi.
Dificultăţile de somn sunt unele dintre cele mai comune plângeri ale părinţilor atunci când se află în cabinetele pediatrice. Studiile arată că până la 30% din copiii în vârstă de 5 ani prezintă o formă disruptivă de tulburări de somn şi 40% din sugarii cu probleme de somn vor continua să prezinte aceste tulburări de-a lungul copilăriei. Cele mai frecvente sunt problemele apărute la adormire (rezistenţa la ora de culcare, amânarea debutului somnului) şi trezirile nocturne (Staples et al, 2015; Tikotzy et al, 2015; Kaczory et al, 2015).
Copilăria mică reprezintă o etapă critică în dezvoltarea neurocognitivă şi emoţională. Pentru a maximiza potenţialul unui copil, somnul optim devine o componentă de bază a factorilor biologici şi de mediu care modulează această dezvoltare. Astfel consecinţele tulburărilor de somn întâlnite la vârstă mică nu pot fi neglijate dacă ţinem cont de faptul că perpetuarea acestor probleme influenţează:
☑ creşterea şi dezvoltarea normală;
☑ dezvoltarea cognitivă şi comportamentul;
☑ apariţia problemelor emoționale şi funcţionarea deficitară neuropsihologică din adolescenţă;
☑ calitatea vieţii familiei;
☑ apariţia depresiei materne, a conflictelor maritale;
☑ apariţia obezităţii (Bathory et al, 2017).
Având în vedere aceste aspecte, este important să înţelegem care sunt particularităţile dezvoltării paternului de somn la vârste mici. De-a lungul dezvoltării, până la vârsta de 5 ani, două aspecte ale somnului suportă mari schimbări: 1. Reglarea care reprezintă abilitatea de a face tranziţia de la starea de veghe la cea de somn prin maturarea ritmurilor biologice 2. Consolidarea care constă în stabilirea unui singur episod de somn nocturn în 24 de ore.
Tot la vârsta de 3-6 luni începe să se dezvolte şi capacitatea de autoliniştire astfel încât sugarii pot să readoarmă mai repede după aceste treziri, iar somnul se va consolida mai rapid. Reglarea somn-veghe şi consolidarea somnului fac parte dintr-un sistem supus influenţei factorilor care ţin de copil (temperament, stare de sănătate), de organismul aflat în curs de dezvoltare, de familie (practici parentale) și de factori culturali (locul de somn, programul și rutina de somn) (Bathory et al, 2017, Tikotzky et al, 2015, Staples et al, 2015).
Dezvoltarea ritmurilor biologice
La naştere copiii au melatonină transferată de la mamă şi aceasta dispare după prima săptămână de la naştere; abia la şase săpămâni poate fi detectată melatonina endogenă, iar la şase luni aceasta reprezintă o parte stabilă a ciclului somn veghe. În plus, după vârsta de şase săptămâni se coordonează ciclul somn veghe cu ciclul temperaturii şi ciclul hormonal (Bathory et al, 2017)
Dezvoltarea ritmului ultradian
Somnul nou-născutului este descris ca fiind activ (similar somnului REM), non-activ (similar NREM) şi nedeterminat. În primele 3-6 luni de viaţă extrauterină sugarul intră în ciclul de somn direct în somn activ şi abia apoi se face tranziţia către somnul profund. În somnul activ, spre deosebire de adulţi, mişcările musculare nu sunt inhibate ca la adult, de aceea nou-născuţii par adesea neliniştiţi la debutul somnului. Ciclul de somn este scurt la vârstă mică, respectiv 45-60 de minute, şi creşte progresiv, odată cu înaintarea în vârstă. Mai mult Somnul activ sau somnul REM reprezintă 50% din totalul orelor de somn şi descreşte până la 25-30% la vârsta de 1 an. Acest lucru nu este surprinzător deoarece somnul REM are un rol important în dezvoltarea cerebrală şi stabilirea de noi conexiuni neuronale. În concluzie, patternul de somn se schimbă consistent în primii ani de viaţă şi există numeroase diferenţe individuale în timpul etapelor de maturizare a ciclului somn-veghe datorate influenţei factorilor de mediu. Coordonarea ritmurilor biologice şi sincronizarea lor se dezvoltă rapid în primele 6 luni, accentuând importanţa rutinelor comportamentale adecvate care vor reîntări această dezvoltare timpurie (Bathory et al, 2017).
Durata optimă de somn
Durata adecvată de somn este definită ca numărul total de ore de somn de care are nevoie fiecare copil pentru a fi odihnit, lucru care se reflectă în comportamentul copilului din timpul zilei. Acesta reprezintă un topic adesea dezbătut de către părinţi.
Insomnia comportamentală a copilăriei
Când ne referim la tulburările de somn neorganice de la vârstă mică, cele mai comune sunt problemele întâmpinate la ora de culcare și trezirile nocturne. Diagnosticul de Insomnie Comportamentală a Copilăriei (Behavioral Insomnia of Childhood, BIC) a fost introdus în 2005 în International Classification of Sleep Disorder – Second Edition (ICSD-2, American Academy of Sleep Medicine, 2005). Trăsăturile centrale ale BIC se referă la dificultatea de a adormi sau de a sta adormit, similare adultului, dar care diferă esenţial de acesta prin etiologie şi măsurile terapeutice necesare.
Pentru copiii cu vârstă mai mică de 5 ani, dificultatea de a adormi este în general asociată cu limite inconsistente la ora de culcare şi cu lipsa unei rutine de somn care să nu implice ajutorul parintelui pentru adormire. Dificultatea menţinerii somnului se datorează cel mai adesea unor asocieri de la debutul somnului (SOA = un obicei de somn al copilului folosit seara la culcare şi după trezirile nocturne) de care copilul va avea nevoie pentru a se reîntoarce la somn după o trezire nocturnă fiziologică. Aceste asocieri pot fi pozitive, atunci când copilul este capabil să se auto-liniştească (folosind o suzetă, deget, păturică, pluş etc) sau negative atunci când copilul, la ora de culcare, are nevoie de prezenţa părinţilor sau de un factor ce ţine de aceştia (Meltzer et al, 2010) . Prezentarea clinică a Insomniei Comportamentale a Copilăriei:
1. Tipul SOA este caracterizat prin treziri frecvente și prelungite nocturne
Trezirile fiziologice de 2-6 ori/noapte sunt dese în cursul dezvoltării, astfel încât capacitatea de auto-reconfortare este o achiziţie importantă pentru copil care astfel învaţă să readoarmă singur. Deşi aceasta este o abilitate developmentală care se dezvoltă tipic la sugar între 3 şi 6 luni, mulţi copii nu o achiziţionează şi vor avea dificultăţi cu promovarea şi menţinerea somnului.
2. Tipul setarea limitelor care este frecvent întâlnit la copiii mici şi preşcolari Clinic vorbim despre un copil care refuză să se pregătească de culcare, să meargă în pat, să rămână în pat sau care încearcă să amâne ora de culcare, adesea formulând multe cerinţe cu scopul de a atrage atenţia adultului.
Deşi debutul somnului poate fi întârziat, având drept consecinţă scurtarea duratei de somn, odată ce copilul adoarme acesta va avea un somn normal calitativ. Stabilirea de limite clare şi consistente sunt dificultăţile cele mai frecvente cu care părinţii se luptă la ora de culcare. Adesea aceştia setează limite impredictibile care il pot face pe copil confuz (de ex. într-o noapte refuză să stea lângă copil la somn iar în noaptea următoare cedează ca urmare a unei crize de tantrum). Academia Americană de Pediatrie sugerează că parentingul consistent şi răspunsurile adecvate comportamentelor copiilor sunt importante pentru promovarea unei rutine sănătoase şi starea de bine a copiilor.
3. Tipul combinat care se referă la un copil care îşi amână debutul somnului dar care va reuşi în cele din urmă să adoarmă dacă părintele rămâne cu el în cameră sau în acelaşi pat. În lipsa unei intervenţii terapeutice adecvate, consecinţele acestor probleme de somn se reflectă în scăderea calitătii vieţii copilului și familiei, cu afectarea funcţionării zilnice şi în scurtarea duratei totale de somn.
Toate acestea îşi pun amprenta asupra comportamentelor de peste zi ale copiilor care devin agitaţi, iritabili, cu toleranţă scazută la frustrări minime şi crize frecvente de tantrum. Adesea părinţii interpretează eronat hiperactivitatea copilului datorată privării de somn ca pe un semn că acesta nu este pregătit pentru culcare, prelungind şi mai mult ora de culcare.
Tinând cont de importanţa şi de particularităţile somnului, în special la vârstă mică, promovarea unor rutine de somn adecvate şi a unor reguli de igienă a somnului devin esenţiale pentru dezvoltarea și funcţionarea adecvată a copiilor. Rutinele de somn consistente promovează copilului sentimentul de securitate şi siguranţă care îl ajută pe acesta să-şi dezvolte abilitatea de auto-reglare a ritmului somn-veghe (Staples et al, 2015; Sadeh et al 2010). Vom prezenta principalele recomandări din literatura de specialitate referitoare la regulile de igienă a somnului (Galland et al, 2009; Mindell et al, 2010, Staples et al, 2015) :
☑ Cea mai importantă este promovarea autoliniştirii care poate fi deprinsă de la vârsta de 2-4 luni;
☑ Sugarii trebuie plasaţi pe o suprafaţă plată, separat de părinte dar poate fi în apropierea părintelui în primele 6 luni-1an;
☑ Rutinele de somn pot fi implementate de la 6 luni prin:
☑ Aceeași ora de culcare, aceeași durată, consistenţă la ora de culcare;
☑ Pentru copiii mici, durata de 30 minute; copii mai mari durată de 30-60 minute;
☑ Activităţi relaxante: baie, poveşti, cântece;
☑ Mediu de somn liniştit, întunecat, fără media;
☑ Ora de trezire consistentă, în special pentru copiii cu rezistenţă la ora de culcare.
☑ Stimulare adecvată în timpul zilei;
☑ Expunere la lumină dimineaţa;
☑ Evitarea activităţii fizice şi a alimentelor în apropierea orei de somn.
Toate aceste recomandări trebuie însă discutate şi individualizate pentru fiecare caz în parte, deoarece nu putem neglija particularitățiltemperamentale ale copiilor şi părinţilor, variaţiile largi individuale, aşteptările și paradigmele adulţilor cu privire la somnul copiilor, influenţa factorilor sociali şi culturali.”
3. Traducere și adaptare din The Nap-Resister: When Your Child Needs a Nap but Won’t Take One, de Elizabeth Pantley, (Autoarea The No-Cry Nap Solution)
„Somnul în timpul zilei durează câteva ore, dar afectează toate cele 24 de ore dintr-o zi. Somnul din timpul zilei poate îmbunătăți starea de spirit a unui copil și poate reduce agitația, plânsul și strigătele. Studiile arată că copiii care dorm pe timpul zilei așa cum trebuie se îmbolnăvesc mai rar, iau în greutate și sunt mai puțin susceptibili de a fi obezi atunci când cresc. Somnul din timpul zilei sporesc atenția și dezvoltarea creierului. Chiar o oră de somn în minus poate avea un efect negativ asupra copilului – compromiterea vigilenței și a funcțiilor creierului, precum și creșterea nervozității și oboselii.”
La 8 săpătmâni, Nicholas dormea 8 ore pe noapte, la 12 săptămâni, 12 ore. A luat în greutate, este un bebeluș care nu plânge după atenție și râde foarte multe. Meritul pentru că am reușit să-l fac să adoarmă toată noaptea este în întregime al Adrianei Bachmann, care m-a ajutat să fac același lucru și cu Alesia. Dacă și voi aveți probleme cu somnul bebelușilor, vă aștept să o cunoașteți pe Adriana, femeia care mi-a schimbat viața și care de 15 ani a ajutat mii de familii din America să aibă bebeluși liniștiți și fericiți, acolo unde nici măcar nu se pune problema dacă un bebeluș ar trebui să doarmă noaptea.
Ce veți învăța de la acest curs:
Vei învăța cum să hrănești corect bebelușul
Vei ști cum să îl faci să ia în greutate
Vei seta obiceiuri sănătoase pentru copil
Vei ști care este ciclul sănătos de evoluție al bebelușului și cum să îl susții
Vei învăța să crești copii sănătoși și independenți
Vei învăța cum să alimentezi emoțional relația mamă-copil
Vei recunoaște cele mai frecvente greșeli pe care le faci în relația cu copilul tău
Vei primi o listă de produse pe care să le cumperi
Vei învăța când și cum să introduci alimente în diversificare pentru a seta obiceiuri alimentare sănătoase pentru toată viața
Fiecare mămică va primi kit-ul bebelușului fericit în valoare de 300 de lei, dar și alte surprize și cadouri din partea sponsorilor evenimentului.
Evenimentul este susținut de Baby Spa, SoffiPlanet.ro, Clementoni.ro, BabyNeeds.ro, Axiology, Holle, La Roche-Posay, Adinish.com, Regina Maria și Color Juice.
Parteneri Media: Antena 1.
În rubrica Jurnal de bebe veți găsi materiale utile, experiențele mele și informații de la specialiști cu privire la tot ce înseamnă viața unui bebeluș. Dacă vreți să vedeți cum a fost sarcina, puteți citi articolele din categoria Jurnal de Sarcină. Vă aștept și în grupul Mămici și copii fericiți. ❤
Hai cu mine pe:
Facebook: https://www.facebook.com/ela.craciun/
Instagram: https://www.instagram.com/elacraciun/
YouTube: https://www.youtube.com/elacraciun
Este foarte important somnul pentru creșterea copilului dar și pentru noi adulți.
Atunci când suntem obosiți din cauza lipsei de somn nu reușim efectiv mai nimic.
Un #Super articol.
Mulțumim frumos. 😍😘
Foarte util