„Un corp sănătos înseamnă îngrijirea întregului ansamblu – minte, trup şi suflet”
Aş fi putut sta de vorbă cu ea ore întregi şi tot nu m-aş fi plictisit. Ligia Pop are multe de spus şi de împărtăşit şi o face cu un firesc atât de seducător, încât la final, indiferent de opṭiunile alimentare pe care le ai, începi să te gândeşti serios şi responsabil la vegetarianism, veganism şi, nu în ultimul rând, raw veganism. Cel puṭin, aceasta a fost experienṭa mea cu ea.
La 35 de ani, Ligia Pop este autoarea a cinci cărţi: „Paşi în lumea muzicii”, „Reţete vegane fără foc”, „Germeni şi vlăstari. Surse de sănătate şi energie”, „Deserturi pentru părinţi şi copii sănătoşi” şi ”Jurnal de sarcină. Sfaturi pentru o naştere naturală şi un bebe sănătos”. Activează ca raw food chef (bucătar specializat în alimentaţia vegană fără foc), susţine demonstraţii culinare şi organizează bianual la Bucureşti Raw Generation Expo, un eveniment naţional prin care promovează un stil de viaţă sănătos. De asemenea, este gazda unor show-uri TV online („Ligia’s Kitchen“ şi „De vorbă cu Ligia“). A câştigat, alături de alţi 15 bucătari din lume, titlul internaţional YouTube Next Chef. Ligia Pop este licenţiată în muzică la Universitatea de Arte „George Enescu“ din Iaşi şi e profesoară de pian. Pentru mai multe detalii, vizitaţi website-ul ei oficial: ligiapop.com.
1. De unde a început povestea ta cu alimentaṭia raw vegană şi promovarea acesteia în România?
Despre preparate din crudităṭi am aflat încă din copilărie, însă prin anii ’80 încă nu exista aparatura performantă din ziua de azi cu care se pot face atâtea minunăṭii. Pe atunci totul era foarte simplu şi se rezuma la combinaṭii de salate şi deserturi din seminṭe încolṭite şi nuci combinate cu fructe. Fiind de o viaṭă în căutarea unei alimentaṭii care să mă facă să mă simt bine, să îmi menṭin sănătatea şi să mă ajut să îmbătrânesc graṭios, am apelat în timp la toate laturile vegetarianismului şi veganismului, iar în 2008, fiind în SUA, am descoperit preparate raw food „moderne”, care erau total deosebite de tot ce încercasem în România în copilărie. În timp, am descoperit restaurantele de raw food şi Institutele de Sănătate care erau de zeci de ani în America, doar că eu şi soṭul meu nu aflasem mai devreme de ele. Şi uite aşa a început căutarea şi perfecționarea mea şi totodată dorinṭa de a împărtăşi cu cei din România, prin intermediul site-ului, tot ce învăṭam şi aplicam. Românii aflaseră din anii ’40 de mâncarea crudă, dar era un număr restrâns de oameni marginalizaṭi care o consumau şi niciodată nu s-a mediatizat aşa cum trebuia. Din 2009 şi până în prezent, am început în România o campanie intensă de mediatizare şi de publicare de articole, cărṭi şi video-uri. De asemenea, am organizat Raw Generation Expo, cu scopul de a aduna la un loc magazinele şi firmele din domeniu şi a le prezenta publicului interesat. Ne bucurăm mult că de atunci foarte multe blog-uri au început să promoveze raw food şi, mai mult de atât, au început de câṭiva ani să se deschidă şi multe cofetării şi restaurante raw food, în special în Bucureşti dar şi în întreaga ṭară.
2. Să încercăm să definim un pic ce înseamnă raw food…
Stilul acesta de viaṭă promovează diversitatea în alimentaṭie şi consumarea alimentelor în starea lor naturală. Nimeni nu ne poate impune procentul de crudităṭi şi fiecare este liber să-şi aleagă proporṭia dintre mâncarea raw vegană şi mâncarea vegană/vegetariană gătită. Marea majoritatea a raw foodiştilor consumă un procent de 60-80% crud şi restul de 20-40%, mâncare gătită vegetariană/vegană, precum supe de legume, preparate făcute la slow cooker (aparat cu gătire lentă), la temperatura de 40˚C pe o perioadă mai lungă, la aburi, la cuptor în vase de lut sau ceramică, într-un cuvânt, cât mai natural posibil. Se ştie că dacă se găteşte la 40˚C sau la o temperatură mai joasă, nutrienṭii nu sunt alteraṭi absolut deloc.
Nu promovez extremismul şi niciodată nu am să fac asta, fiindcă nu toată lumea poate să ṭină din prima un regim 100% raw food şi nici nu este recomandat pentru mulṭi. Un regim 100% raw vegan se poate adopta după cel puṭin 4-7 ani, timp în care corpul trebuie reeducat cu noile gusturi. Mâncarea gătită sau cea tradiṭională este de cele mai multe ori consumată fiindcă suntem ataşaṭi de ea emoṭional (ne aduce aminte de copilărie, mirosul de cozonac sau de sarmale ne aduc aminte de bunica etc.) şi corpul se învaṭă treptat, nu forṭat, cu noi obiceiuri. În felul acesta, este cel mai sănătos, să o iei treptat şi să nu forṭezi nota, fiindcă poṭi să „cazi” pe parcurs şi te poṭi descuraja foarte uşor.
Ca si o definiṭie, bucătăria fără foc foloseşte ingrediente de origine vegetală combinate cât mai corect din punct de vedere nutriṭional. Se folosesc legume, vlăstari (seminṭe germinate de legume), frunzoase folosite pentru sucuri, fructe, seminṭe, nuci, alge marine, superalimente etc. Denumirea “raw vegan” înseamnă alimentaṭia vegană fără foc (vegan = fără ingrediente de origine animală, ci doar vegetală), în care alimentele de bază sunt:
FOLLOW ME
- Legumele, într-o varietate cât mai largă şi multe frunzoase folosite în salate şi sucuri
- Germenii şi vlăstarii – seminṭe germinate de legume crescute în plăntuṭe care sunt de 30 de ori mai bogate nutriṭional decât plantele mature şi care sunt surse majore de proteine complexe, uşor de asimilat şi digerat
- Seminṭele şi nucile, de asemenea surse de proteine complexe şi de acizi graşi esenṭiali
- Fructele în stare naturală sau uscată
- Superalimentele, gen algele marine care reprezintă sursa cea mai complexă de minerale din lume şi până la cacao raw şi diverse prafuri vegetale bogate în nutrienṭi complecşi
2. A fost o trecere grea? Ţi-ai impus-o, ṭi-ai dorit-o? A venit natural? A fost greu să renunṭi la mâncarea preparată termic?
Totul a fost treptat şi cred că este cel mai sănătos să oferim corpului timp de adaptare. Am ştiut că o trecere forṭată va dezorienta corpul şi mă va face vulnerabilă în faṭa viitoarelor tentaṭii. Aşa îmi sfătuiesc şi cititorii, fiindcă paşii mărunṭi şi siguri sunt cei mai înṭelepṭi. Iar la mâncarea preparată termic, un procent foarte mic de raw foodişti renunṭă complet. Nimeni nu spune să fii extremist, însă dacă îṭi doreşti, o poṭi face. În privinṭa mea, am zile şi luni când manânc doar raw food şi am zile când combin raw food cu mâncarea gătită, în funcṭie de cum îmi cere corpul.
3. Care au fost schimbările pe care le-a adus acest tip de alimentaṭie în viaṭa ta?
A fost uimitor să urmăresc schimbările din corpul meu în funcṭie de proporṭia de crudităṭi introdusă pe parcurs. Transformările mari se realizează atunci când procentul de crudităṭi diversificate se apropie de 90% şi mă refer aici la schimbări miraculoase realizate prin detoxifierea şi curăṭarea organismului. Aceleaşi schimbări le-am observat şi la mine, prin lipsa constipaṭiei, cât şi schimbări în ce priveşte textura pielii şi claritatea ochilor. Iar de celulită nu mai spun fiindcă, chiar de curând am citit că singura cale prin care poṭi scăpa de ea este prin consumul mare de crudităṭi. De asemenea, părul şi unghiile devin mai sănătoase şi strălucitoare. În plus, atunci când consum un procent de până la 90% crudităṭi diverse, am energie şi claritate, am putere de muncă şi o linişte interioară pe care nu o pot avea dacă aş consuma un procent mare de gătit, care, indiferent de ce natură este, vegetală sau animală, tot îngreunează corpul prin consumarea de energie. Am mai descoperit că cantităṭile mari de crudităṭi de diverse culori ne menṭin tineri la corp şi ageri la minte, plini de armonie şi pace interioară.
4. Trei motive pentru care ai recomanda oamenilor să îmbrăṭişeze stilul de viaṭă raw vegan.
Niciodată nu voi încerca să conving pe cineva să treacă la o alimentaṭie raw vegană. Eu o să le prezint informaṭiile şi recomandările mele şi ei vor face decizia singuri. Şi asta fiindcă dorinṭa mea este să-i ajut pe cei din jurul meu să mărească procentul de crudităṭi din alimentaṭie până la ce procent vor ei. De ce oare când avem o problemă şi mergem la medic, ni se spune să mărim procentul de fructe şi legume din alimentaṭie? Toată lumea ştie că toate alimentele în stare crudă, oferite de natură sunt cu adevărat surse reale de sănătate. Toate acestea au cantităṭi mai mici sau mai mari de nutrienṭi, însă sunt suficiente pentru corpul uman, în special dacă avem diversitate în alimentaṭie. Sunt surse complexe de nutrienṭi, pornind de la vitamine, minerale şi până la protein, care sunt absorbite extrem de uşor de către corpul uman, comparat cu alte surse chimice care foarte rar sunt recunoscute şi folosite de către corp.
5. Alimentaṭia şi stilul de viaṭă raw vegan, deşi considerat de unii, printre altele, şi un elixir al tinereṭii fără bătrâneṭe, este condamnat de alṭii, fie şi prin simplul fapt că este o extremă care poate dăuna organismului. Există şi bile negre în acest tip de alimentatie?
Diversitatea este cheia şi, din păcate, mulṭi nu cunosc această regulă de aur sau nu o pun în aplicare şi de aceea pot interveni probleme. Dacă ar fi să analizăm, în orice alimentaṭie intervin carenṭe dacă nu există diversitate. Spre exemplu, cei care consumă cantităṭi mari de produse animale, adică lactate şi carne, pot să aibă carenṭe de B12 şi calciu, le lipsesc proteinele de calitate şi sunt de obicei supraponderali.
Şi un alt lucru este faptul că mulṭi nu înṭeleg că un corp sănătos înseamnă echilibru, care este dat de îngrijirea întregului ansamblu – minte, trup şi suflet. De multe ori, oamenii caută să aibă o alimentaṭie mai bună, naturală, dar uită să îşi îngrijească trupul prin somn de calitate, exerciṭiu fizic şi aer liber. Uită că trebuie să îşi păstreze mintea sănătoasă, ocupându-şi timpul cu bârfe şi nemulṭumiri, care aduc în corp foarte multă aciditate, iar într-un mediu acid, se dezvoltă foarte uşor celulele anormale, adică poate interveni boala.
6. În sezonul rece se spune că organismul are nevoie de căldură în corp şi de alimente ceva mai consistente pentru a putea rezista. Cum compensează mâncarea gătită „fără foc” aceste necesităṭi?
Pentru cei care consumă un procent mare de raw food, nu este nicio problemă deoarece consumă fără problemă mâncăruri calde gătite. Însă nici pentru cei care sunt 100%, nu este o problemă. Supele şi laptele vegetal se fac cu apa la 40C şi se pot prepara cu nuci care au conṭinut caloric mare şi sunt consistente în proteine şi grăsimi vegetale.
7. Care sunt pilonii în alimentaṭia raw vegană? Care sunt alimentele care subtituie nevoia de proteină şi de carbohidrat, de pildă, atât de necesare funcṭionării organismului uman?
În general, pilonii în alimentaṭia raw food şi nu numai, trebuie să fie diversitatea mare de legume, frunze comestibile, vlăstari diverşi şi alge marine pline de clorofilă sau energie concentrate şi, nu în ultimul rând, de fructe, seminṭe şi nuci. Toate aduc corpului nu doar proteinele şi carbohidraṭii necesari, ci un complex de nutrienṭi menit pentru a ajuta corpul omenesc să îşi menṭină sănătatea şi să îmbătrânească graṭios.
8. Alimentaṭia este o noṭiune ce ṭine de un întreg sistem de educaṭie şi auto-educaṭie. Unde crezi că au greşit şi greşesc românii din acest punct de vedere?
Informaṭia este sfântă şi, dacă nu eşti informat, poṭi face mari greşeli, iar asta se aplică în orice stil de alimentaṭie. Eu, personal, m-am străduit să explic oamenilor să nu plece la drum fără informaṭie şi din păcate, mulṭi încă repetă greşeala aceasta. Foarte mulṭi se aruncă spre 100% raw vegan food, când ei nu au experienṭă cu acest stil de viaṭă şi după aceea intervin carenṭe sau se descurajează repede fiindcă nu sunt mulṭumiṭi de ceea ce le oferă raw food. De aceea am spus întotdeauna că paşii mici sunt cei mai siguri.
9. Care sunt alimentele pe care le preferi, le găteşti cel mai des şi din ce sunt făcute?
La toṭi trei ne place enorm îngheṭata raw vegană, din fructe de pădure, caju, unt de cocos şi îndulcitor natural. Estea cea mai simplă şi delicioasă reṭetă fără foc. Una dintre reṭete o găsiṭi aici:
10. Economiseşti timp gătind raw vegan sau exact invers? Este un stil de viaṭă costisitor?
Bucătăria raw vegană nu se compară cu bucătăria tradiṭională care ocupă mult timp. Dacă toate ingredientele sunt la dispoziṭie şi ai şi ceva experienṭă, în 10-20 minute, câteva feluri de mâncare delicioasă sunt gata. Să nu uităm că în bucătăria modernă avem ajutoare de n, dejde precum blenderul sau robotul de bucătărie, care simplifică munca unei gospodine. Mai mult timp îmi ia să spăl vasele şi să curăṭ decât să prepar ceva delicios.
Iar discutând despre preṭuri, pare costisitor la prima vedere, dar nu este. Cei care susṭin că este scump să mănânci sănătos, de cele mai multe ori se uită doar la preṭurile unor ingrediente fără să realizeze că acestea se folosesc în timp şi nu toate odată. Oricum, chiar dacă mulṭi susṭin că este scump, cei care chiar gătesc vegetarian, vegan sau raw, descoperă că cheltuiesc cam la fel ca înainte sau, de multe ori, chiar mai puṭin. Dacă stăm să analizăm la rece şi dacă am calcula cât cheltuim pe mâncarea obişnuită, o să vedeṭi că este poate mai costisitor decât dacă am mânca mai sănătos. Gândiṭi-vă cât costă un kg de carne de pui sau porc, mezelurile şi semipreparatele, lactatele, ouăle, mâncarea ambalată etc.
În general, mâncarea crudă este foarte săṭioasă şi nu-ṭi permite să consumi în exces, iar asta din cauza folosirii unei cantităṭi mari de seminṭe încolṭite, diverse feluri de nuci înmuiate care nu îngraşă, dar sunt foarte hrănitoare, şi legume rădăcinoase. Am să vă dau un exemplu de economie când vine vorba de alimentaṭia raw vegană. Dimineaṭa mâncăm lapte de migdale sau orez, cu cereale sub forma de fulgi sau încolṭite. Laptele de migdale îl fac din 250 g migdale crude (10 lei) plus doi litri de apă, strecurând pulpa. Acest lapte ne ajunge pentru 2 zile, dacă îl ṭinem la frigider. Din pulpa rămasă, pe care o pot amesteca cu ceva fructe uscate, fac ori un blat de tort, o pâine sau nişte fursecuri. Din lapte, dacă rezervi o cană şi o amesteci cu un fruct, mai faci şi o îngheṭată delicioasă. Trebuie doar să fii inventiv şi economicos în acelaşi timp.
Şi referitor la magazinele naturiste sau bio, într-adevăr, multe au preṭuri mari fiindcă, la rândul lor, le cumpără la a nu ştiu câta mână şi, în plus, trebuie să plătească şi chiria locului unde funcṭionează. Eu merg pe principiul că trebuie să tatonezi piaṭa, să verifici preṭurile, nu să intri în primul magazin şi să cumperi tot ce ai nevoie. Eu cumpăr marea majoritate a ingredientelor în cantităṭi mai mari (fiindcă scade preṭul semnificativ) şi întotdeauna online de la surse sigure (ca, de exemplu, Raw Vegan Mall) sau produse proaspete de la producători locali.
11. Recomanzi acest tip de alimentaṭie şi copiilor. E important ca părinṭii să le traseze această direcṭie clară de mici sau să le insinueze această opṭiune, pentru ca alegerea să fie a lor pe parcurs? Un copil crescut în acest spirit raw vegan va fi mai sănătos decât unul crescut cu o alimentaṭie echilibrată?
Copiii au nevoie în perioada de creştere de repere clare, mai ales în alimentaṭie, iar exemplul părinṭilor şi în această direcṭie, îşi spune cuvântul în deciziile pe care le vor lua copiii mai târziu în viaṭă. De cele mai multe ori, copiii consumă exact ce consumă părinṭii sau cei care sunt în preajma lor, deci de părinṭi ṭine felul în care îşi educă copiii gusturile. Dacă mai târziu, în perioada adolescenṭei vor alege altceva, este hotărârea lor, însă nu trebuie să fie obligaṭi să gândească precum părinṭii, dacă ei vor să experimenteze şi altceva. Singuri vor decide ce este bine pentru sănătatea lor.
Există în lume şi copii care au consumat o viaṭă doar 100% raw food şi sunt, într-adevăr, foarte sănătoşi şi bine dezvoltaṭi. Secretul lor este că au avut părinṭi bine informaṭi care le-au oferit mai mult decât o alimentaṭie echilibrată. Dar, dacă ne uităm din nou la definiṭie, cei ce se consideră raw foodişti, combină mâncarea gătită, vegană cu cea nepreparată termic. Mii de copii din întreaga lume consumă acest stil de alimentaṭie şi sunt sănătoşi, nu au carenṭe nutriṭionale, s-au dezvoltat mai mult decât normal şi sunt mult mai ageri la minte decât copiii de vârsta lor care consumă produse de origine animală. În astfel de cazuri, ca şi în orice alimentaṭie, părinṭii trebuie să fie bine informaṭi şi să le ofere o diversitate în dieta zilnică.
Dar sunt şi cazuri unde copiii nu au fost hrăniṭi cum trebuie şi s-au ivit probleme. Ţin aici să subliniez că problemele legate de carenṭe nutriṭionale pot interveni pe orice fel de alimentaṭie. Este responsabilitatea părinṭilor să se informeze şi să le ofere copiilor lor complexul nutriṭional de care au nevoie foarte mare, în special în perioada de creştere.
Dacă ar fi să vorbim de sănătatea unui copil, aceasta ṭine de multe aspecte pe care nu le vom lua în discuṭie acum, cum ar fi: vaccinurile, ataşamentul părinṭilor faṭă de copii şi creşterea acestora fără ajutorul bonelor, creşelor şi bunicilor, atmosfera din casă, înṭelegerea dintre părinṭi, calitatea ingredientelor folosite la mâncare, nivelul radiaṭiilor la care este expus copilul în casă sau în orice alte spaṭii. Pentru a avea o sănătate de fier, copilul mai are nevoie de somn de calitate, între orele 19-7, în special în primii 7 ani de viaṭă, de aer curat şi de natură, de activităṭi fizice şi de recreaṭie etc. Este un subiect larg pe care îl voi discuta, alături de multe sfaturi pentru creşterea copiilor, în următoarea mea carte, care va fi un fel de jurnal de mămică. Aceasta va fi o continuare la prima carte, “Jurnal de Sarcină”, în care, pe lângă sfaturile pentru o sarcină sănătoasă, frumoasă şi o naştere fără durere şi ṭipete, discut şi despre primele 4 luni din viaṭa bebeluşului, alături de multe sfaturi utile.
12. Printre cărṭile tale, se numără şi „Reṭete vegane fără foc”. Cum a fost primită cartea? Ai câştigat adepṭi? Crezi că fenomenul raw vegan va cuceri din ce în ce mai mulṭi români?
Prima mea carte de reṭete a fost, într-adevăr, “Reṭete vegane fără foc”, care poate fi găsită în librăriile din toată ṭara, alături de celelalte 3 cărṭi ale mele, a fost primită cu un entuziasm neaşteptat. S-au vândut până în prezent peste 10.000 de exemplare în 4 ani şi vânzările cresc de la an la an. Scopul meu în România a fost nu să câştig adepṭi, ci să ajut oamenii care au o alimentaṭie obişnuită să îşi îmbunătăṭească stilul de viaṭă. Bucuria mea este că numarul celor interesaṭi de un stil de viaṭă mai sănătos creşte de la an la an şi acest lucru îl observam la toate evenimentele noastre, în special la expoziṭiile naṭionale de la Bucureşti, adică la Raw Generation Expo.
13. Spune-mi şi despre expoziṭiile de raw food pe care le organizezi în România. Cât de des se întâmplă? Care este scopul tău principal?
Expoziṭiile mele se numesc Raw Generation Expo şi le ṭin de două ori pe an, primăvara şi toamna, în Bucureşti. Scopul expoziṭiilor este simplu, încerc să promovez un consum de raw food. Cred în educare treptată şi cred că paşii mărunṭi sunt cei mai siguri. Cu paşi mărunṭi, oamenii au ajuns pe parcusul anilor să facă schimbări majore în alimentaṭia familiei lor şi asta este o veste excepṭională pentru mine. Oamenii îşi scriu mărturiile şi împărtăşesc cu mine lucrurile excepṭionale care li se întâmplă. Sunt într-o comunicare permanentă cu foarte multe persoane şi, din nou, bucuria mea cea mare este că această mişcare este ca un val care atrage pe cât mai mulṭi.
Evenimentul nu este doar pentru cei care sunt vegetarieni, vegani sau raw foodişti, ci este destinat tuturor celor care doresc să îşi îmbunătăṭească stilul de viaṭă. La aceste evenimente, vizitatorul va descoperi o ofertă largă de produse naturale de la peste 100 de expozanṭi şi este un adevărat eveniment de clasă. Pentru cei interesaṭi, suntem acum la ediṭia a şaptea, care se va desfăşura pe 16 noiembrie la Romexpo, între orele 9-19 şi la care vă aştept cu drag. Pentru mai multe amănunte şi poze de la evenimente, vă invit să vizitaṭi site-ul oficial al expoziṭiei: www.rawgenerationexpo.com
