Adolescenții sunt din ce în ce mai vulnerabili la consumul de droguri. Nu doar adolescenții: COPIII. Copiii sunt din ce în ce mai ispitiți de această tentație.
Dacă, până acum, cifrele oficiale vorbeau despre această problemă în rândul adolescenților și a tinerilor adulți, iată ca anul acesta a venit o veste cutremurătoare:
Cea mai mică vârstă înregistrată vreodată de Agenția Națională Antidrog în rândul consumatorilor este de 13 ani.
Am stat de vorbă cu specialiști, experţi în domeniul medical, social şi din cadrul Agenţiei Naţională Antidrog pentru a înţelege mai bine fenomenul şi pentru a vedea ce putem face pentru a ne ţine copiii cât mai departe şi în siguranţă.
Cătălin Ţone, expert antidrog, fost șef Serviciu Antidrog Brigada de Combatere a Criminalității Organizate București, atrage atenţia asupra fenomenului. „Indiscutabil, fenomenul traficului și consumului de droguri a luat o amploare îngrijorătoare, reliefată parțial și de cifrele comunicate oficial. Astfel, în rândul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani, consumul oricărui tip de drog ilicit de-a lungul vieţii este de 16,9%, o cifră care spune multe, inclusiv faptul că în țara noastră trebuie să schimbăm multe din punct de vedere conceptual și al acțiunii efective”.
Alesia are 11 ani… Când mă gândesc, mă trec fiori pe șira spinării. La 13 ani, copiii încă se joacă, încă își trăiesc copilăria și descoperă lumea. Mă sperie gândul că aceste lucruri se întâmplă.
Pentru a înţelege ce anume a dus la aceste situaţii, am stat de vorbă și cu doamna doctor Daniela Preoteasa, medic primar pediatru, doctor în științe medicale.
„Părinții priviți prin ochii copiilor sunt niște zei, persoane atotștiutoare care pot face orice își propun. În condițiile acestea, copiii vor imita ceea ce văd acasă, vor face ceea ce aud. În zilele noastre, când educația se face de la cele mai mici vârste cu smartphone-ul, televizorul privite ore în șir, fără discernământ și control din partea părinților, nu ar trebui să ne mirăm când copiii încearcă să imite ceea ce văd pe internet sau la televizor sau ceea ce fac prietenii lor.
Și așa devin curioși să încerce efectele alcoolului, țigărilor și de ce nu, a drogurilor. Fiecare după posibilitățile materiale. Informațiile despre efectele nocive ale acestor substanțe nu sunt suficient de vizibile publicului, sunt prezentate fragmentat și ocazional, iar unii adulți nu sunt informați nici ei ca apoi, la rândul lor, să fie în măsură să discute cu proprii copii.”
De ce apelează copiii la droguri?
Vă întrebaţi de ce ajung copiii să consume droguri şi care au fost motivele pe care le-au invocat cei care au consumat substanțe interzise, din experiența lor?
Am aflat răspunsul de la directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, Ramona Dabija.
„Printre motivele enumerate de tineri se evidențiază dorința de a experimenta lucruri noi, dorința de integrare în anumite grupuri de tineri care experimentează consumul de droguri, probleme emoționale sau comportamentale, probleme famililiale.”
Fostul şef al Serviciului Antidrog din Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, comisar-şef Cătălin Ţone crede că „principala cauză a scăderii semnificative a vârstei debutului în consumul ilicit de droguri în rândul adolescenților este lipsa lor de instruire/ informare precoce în legătură cu ceea ce înseamnă nocivitatea acestor substanțe, cum sa facă față presiunii anturajului și cum sa aleagă dependențele pozitive, ce furnizează dopamină, precum sportul și alte hobby-uri”.
Lipsa informaţiilor, a comunicării, neglijenţa şi neimplicarea, starea de nepăsare cu privire la un fenomen atât de grav cum este consumul de droguri, atitudinea şi gândirea că nouă nu ni se poate întâmpla, că numai ceilalţi pot fi victimele acestui fenomen sunt ingredientele unui deznodământ dezastruos, dacă nu chiar fatal. Educaţia părinţilor este un factor decisiv, aşa cum experții subliniază.
„Nici părinții, care au crescut într-o societate, fără droguri, nu au primit informațiile necesare pentru a deprinde comportamentele adecvate pentru a ţine acasă adolescenții, din punct de vedere afectiv şi al atașamentului, pentru a identifica din timp simptomatologia debutului în consum și modul de intervenție în cazul producerii primelor acte de consum și a tratării dependenţei instalate. De-a lungul timpului nici cadrele didactice nu au fost instruite în legătură cu acest fenomen și de aceea nu pot veni eficient în sprijinul părinţilor și al organelor de aplicare a legii, atunci când situația o impune”, concluzionează fostul şef al Serviciului Antidrog din Brigada de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti, comisar-şef Cătălin Ţone.
Ce substanţe consumă adolescenții
„Dintre drogurile ilicite cel mai mare nivel al consumului este înregistrat de canabis, fiind urmat de Noile Substanțe Psihoactive, solvenți/ substanţe inhalante, cocaină, LSD sau alte halucinogene, Ecstasy, heroină, ketamină, crack, amfetamine, amfetamine şi GHB” – comisar-șef de poliție, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, Ramona Dabija.
De la curiozitate la dependenţă nu este un drum prea lung şi nici timp care să lucreze în favoarea părinţilor.
„Așa cum se poate bănui, impactul tutunului, alcoolului, drogurilor asupra copiilor este mult mai accentuat decât asupra adulților, deoarece organismul copiilor este în creștere, procesele fiziologice nu sunt încă maturizate. Nu trebuie neglijat nici faptul că unele persoane sunt mai sensibile genetic decât alte persoane la expunerea la substanțe toxice și, implicit au reacții secundare mai dramatice.
La început este starea de wow, când încerci tutunul, alcoolul și chiar drogurile. Apoi vrei cantități tot mai mari și tot mai frecvent din aceste excitante nervoase, vrei să retrăiești starea de bine, de euforie. Până la căderea în prăpastie este doar un pas. Toate aceste substanțe chimice interferează cu substanțele chimice (neurotransmițătorii) existenți în creier, inhibând acțiunea unora și potențând acțiunea altora, rezultatul fiind supraexcitarea nervoasă a unor zone din creier și producerea de modificări funcționale și chiar organice la nivelul creierului. Din păcate aceste modificări funcționale cerebrale devin în timp iremediabile.” – Dr. primar pediatru, doctor în științe medicale, Daniela Preoteasa.
Cât de grav este? Iată procesul prin care centrii nervoşi reacţionează la aceste substanţe şi cum se ajunge ca dintr-o persoană perfect sănătoasă, puternică să se transforme şi să îşi degradeze sănătatea fizică şi psihică:
„Este binecunoscut faptul că centrii nervoși din creier reglează activitatea întregului corp. Rezultă că afectarea chimică a acestor centrii determină o serie de alterări ale funcției organismului, putându-se ajunge până la deces. Consumul de droguri determină modificări comportamentale, de la cele dificil de sesizat până la efecte dramatice, încât persoana devine de nerecunoscut. Drogurile pot afecta sistemul imunitar, produc tulburări de ritm cardiac, flebite, tromboze, tulburări digestive, scădere în greutate, leziuni hepatice mergându-se până la insuficiență hepatică, convulsii, afectare pulmonară.
Și toate acestea pot apare nu doar după consumul de droguri, dar și după consumul de alcool și tutun. Nu trebuie uitat impactul pe care îl au asupra memoriei, atenției, autocontrolului. Pot apărea halucinații, episoade de agresivitate, depresie, violență extremă sau tentative suicidale” – Dr. primar pediatru, doctor în științe medicale, Daniela Preoteasa.
O altă opinie privitoare la motivele pentru care aleg copiii, încă de la o vârstă atât de fragedă, să se refugieze în substanțe şi ce se petrece, de fapt, în creier, ne oferă şi expertul în combaterea consumului de droguri, Cătălin Ţone:
Ce efect au drogurile asupra copiilor
„Ca urmare a consumului de droguri, fie el de orice tip, creierul este înșelat de substanţa activă (drog), simţind fie plăcere intensă sau relaxare, fie lipsa durerii, pentru că, undeva, anumiţi neuroni sunt forțați să producă în exces cantităţi de dopamină şi endorfine (neurotransmiţători cu rol în procesarea plăcerii şi durerii). Creierul nostru produce cantităţi suficiente de endorfine şi dopamine, astfel încât, de cele mai multe ori, plăcerea pe care o simţim să nu ne dea dependenţă, iar durerea sau durerile să ne fie cât de cât suportabile.
Folosind un drog nu facem decât să stoarcem până la refuz de aceste substanţe, ca mustul din strugurii care rămân striviți, fără vlagă și îşi modifică forma. Or, aceşti neurotransmiţători necesită timp pentru a fi produşi şi reproduşi de către creier, iar pe lângă timp, la refacerea acestora sunt necesare elemente nutritive pe care un consumator de droguri rareori este preocupat să şi le asigure dintr-o hrană sănătoasă, deoarece, după instalarea dependenţei, singura preocupare a consumatorului rămâne procurarea dozei zilnice.”
Așa cum aminteam mai sus, conform informațiilor furnizate de Agenția Națională Antidrog, cel mai folosit drog de către populația școlară este canabisul.
8,7% dintre adolescenții de 16 ani au consumat canabis cel puțin o dată în viață, 7,2% au consumat în ultimul an, iar 3,3% dintre ei au consumat și în ultima lună
„Canabisul este o plantă ce conține compuși care acționează asupra sistemului nervos central, cel mai cunoscut fiind THC. Consumul de canabis produce efecte atât pe termen scurt cât și pe termen lung asupra creierului.
Intoxicația cu canabis poate afecta negativ memoria de scurtă durată, reduce timpul de reacție și coordonarea motorie, și afectează gândirea. Mai mult decât atât, existența unor deficiențe cognitive și neurologice asociate cu consumul de canabis ar putea duce la un comportament riscant (de exemplu, sexul neprotejat, conducerea unui autovehicul sub influența canabisului).” – Comisar-șef de poliție, Ramona Dabija, directorul Agenției Naționale Antidrog
Impactul pe termen lung al consumului de canabis, la tineri, în special la copii, are efect direct asupra dezvoltării normale a creierului și poate duce la apariția dependenței.
Cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere, conform informațiilor făcut publice de Agenția Națională Antidrog. Sunt date din Raportul naţional privind situaţia drogurilor la nivelul anului 2021.
Peste două treimi dintre participanții la studiu (68,6%) au început să consume la vârsta adolescenței (sub 19 ani).
Comisar-șef de poliție, Ramona Dabija, spune că „mulți părinți nu își dau seama cum au ajuns în situația ca proprii lor copii să consume droguri.”
Cum se poate depista din timp un adolescent care a început să consume?
Cătălina Surcel, director executiv Asociația Telefonul Copilului are o experienţă vastă în lucrul cu copiii, dar mai ales în ceea ce priveşte problemele pe care aceştia le întâmpină mai cu seamă la o vârstă la care oricum totul pare de neînţeles pentru ei.
Ea notează că schimbările de dispoziție ale adolescentului să fie atribuite modificărilor hormonale care vin odată cu adolescența. “Cu alte cuvinte, acestea sunt absolut firești. Însă, atunci când fiul sau fiica dvs. se confruntă cu schimbări de dispoziție, schimbări de comportament sau de aspect fizic precum cele enumerate mai jos, este important să le acordați atenție”, este un îndemn foarte important pe care părinţii ar fi bine să îl ia cât se poate de în serios.
Cătălina ne-a structurat anumite modificări la care să fim atenţi:
„Modificările fizice vor varia în funcție de substanța utilizată și pot fi mai greu de observat. Acestea cuprind:
- Ochi injectati
- Vânătăi, răni sau urme inexplicabile pe brațe
- Purtarea bluzelor cu mâneci lungi pe timpul verii
- Igienă personală neglijentă sau aspect dezordonat
- Tremur corporal
- Miros neobișnuit pe haine sau al respirației
- Sângerări nazale sau secreții nazale în absența unei răceli
- Modificări comportamentale
„Unii adolescenți sunt mai retrași și introvertiți din fire, iar acest lucru este absolut normal. Dar când un copil extrovertit începe să tacă sau se retrage și mai mult, este timpul să aruncăm o privire mai atentă. Iată câteva comportamente pe care le puteți recunoaște:
- Părăsirea domiciliului pe timp de noapte sau dispariția pentru perioade lungi de timp
- Tendința de a se încuia în camera proprie și evitarea contactului vizual
- Furtul sau alte acte specifice delincvenței juvenile
- Absenteismul școlar nejustificat
- Schimbări în casă
Unele lucruri ies în evidență ca un semn clar că ceva nu este în regulă, cum ar fi găsirea unei rezerve ascunse de droguri sau alcool. Dar uneori, semnele sunt subtile. Este bine ca părinții să fie atenți la schimbările neobișnuite ale mediului de acasă, cum ar fi:
- Ambalaje pe care nu le recunoașteți
- accesorii pentru droguri, cum ar fi dispozitive pentru fumat, picături pentru ochi, brichete cu butan și seringi
- Absența medicamentelor eliberate pe bază de rețetă, medicamente fără prescripție medicală sau băuturi alcoolice
Ştim că e mai uşor să prevenim decât să tratăm. În acest caz, când vorbim despre consumul şi dependenţa de droguri, recomandarea din partea specialiștilor ANA este să prevenim această curiozitate, intenție de a încerca substanţe interzise.
Ramona Dabija, director ANA susţine că principalul lucru care trebuie realizat de părinți este de a se informa cu privire la tipurile de droguri, efectele drogurilor, comportamentele apărute ca urmare a consumului de droguri:
„Părinții trebuie să se informeze cu privire la tipurile de droguri și efectele care pot apărea ca urmarea a consumului de droguri și să își găsească timp pentru a discuta cu copii când apar întrebări legate de droguri”.
Vă puteți imagina cât de greu este să ai în casă un dependent? Ei bine, din afară, doar din auzite sau relatate în media şi pare cumplit. De la infracţiuni precum furturi de bani, bijuterii şi alte bunuri pe care copilul dependent le face pentru a procura banii necesari să îşi poată cumpăra drugurile până la violenţă verbală şi fizică, uneori acte de o gravitate extremă, chiar sinucideri ori crime.
În ceea ce înseamnă tratamentul, nici aici lucrurile nu sunt deloc simple. Tratamentul unei persoane consumatoare de droguri depinde de tipul de drog consumat, istoricul de consum, frecvența consumului și tipul consumului (ocazional sau regulat). Acest tratament constă în acordarea de asistență integrată medicală, psihologică și socială.
„Primul pas al tratamentului este evaluarea medicală, psihologică și socială. Urmează realizarea planului individualizat de asistență unde sunt precizate tipul de intervenții necesare, frecvența lor și perioada pentru care sunt preconizate. După urmează implementarea acestui plan care este evaluat permanent în vederea evaluării eficienței lui. Dacă este nevoie, în funcție de evoluția beneficiarului, acest plan individualizat de asistență este actualizat în funcție de necesitățile evidențiate.
Planul se poate finaliza prin îndeplinirea tuturor obiectivelor medicale, psihologice și sociale stabilite în plan, ieșire la cerere sau abandon. În funcție de tipul de centru serviciile pot fi gratuite sau cu plată” comisar-șef de poliție, Ramona Dabija, director ANA.
Dependenții se pot vindeca?
Dependența este o boală cronică ceea ce înseamnă că nu se poate spune că va dispărea. Ceea ce fac centrele de tratament este că să sprijine beneficiarul să rămână abstinent și să își țină sub control această boală. Beneficiarul va reuși astfel să se reabiliteze din punct de vedere social.
Tratamentul va fi disponibil atâta timp cât este nevoie. Este unul din principiile folosite în asistența persoanelor consumatoare de droguri conform standardelor naționale și internaționale.
Ce riscă un copil care azi e absolut normal cu o perspectivă frumoasă care încearcă din curiozitate un drog?
„Riscul ce mai mare este să îi placă efectul euforic produs de drog și să continue acel consum. Transformarea unui consum ocazional într-un consum regulat poate conduce la instalarea dependenței și la apariția efectelor negative din punct de vedere medical, psihologic și social.
Este foarte dificil când persoana dependentă nu conștientizează că are o problemă și nu ia nicio măsură pentru tratamentul acestei dependențe. Dacă persoana este în tratament toată familia trebuie să fie un sprijin pentru ca programul de asistență să aibă rezultate pozitive”, comisar-șef de poliție, Ramona Dabija, director ANA.
Programul „SAFE SPACE” este derulat de Agenția Națională Antidrog (ANA), în parteneriat cu Asociaţia Telefonul Copilului și poate fi accesat de către toți cetățenii care doresc asistență specializată gratuită și confidențială, apelând numărului de telefon 0752.79.16.47 și linia Telefonul Copilului 116111.
