Relația românilor cu afecțiunile de tot felul, ca și cu modul în care abordează recuperarea post-boală, este o poveste clasică de insucces. O încăpățânare nativă, dublată de lipsă de informare și automedicație, cărora le adăugăm și un sistem sanitar de stat cu multe lacune, ne face să ocupăm primele locuri în topurile rușinii europene.
La fiecare 30 de minute un român suferă un infarct. Vestea bună, după această statistică absolut șocantă pentru mine, este că fiecare 9 din 10 persoane afectate reușesc totuși să îi supraviețuiască. Dar ce credeți? Reușim din nou să ne întoarcem în nepăsare și neștiință și nu urmăm nici sfaturile medicilor cu privire la alimentație și modul de viață, iar recuperarea rămâne un cuvânt cu multe puncte pe tabla de Scrabble. Și acum oare ce se întâmplă? Hai că este cea mai ușoară ghicitoare. Păi e simplu. Un procentaj alarmant de români care supraviețuiesc unui infarct ajung relativ repede să treacă print-o experiență similară, iar gradul de supraviețuire, evident, se reduce dramatic. Adică la 50%. Iar noi suntem principalii vinovați. Vi se pare că vă cert? Sunt la al doua încercare de text și acesta e tonul cel mai puțin agresiv care mi-a ieșit.
“Pacienții nu respectă recomandările pe care le primesc la externarea din spital”, spune fără nicio ezitare dr. cardiolog Oana Ință, care își dedică toată energia pentru a trage atenția asupra pericolului reprezentat de bolile cardiovasculare. “Pacientul care a trecut printr-un infarct miocardic trebuie să aibă o modificare completă a stilului de viață și să adopte măsuri de prevenție secundară. Ei continuă să aibă o dietă neadecvată, să fumeze sau să se apuce de fumat, să nu facă activitate fizica și, iarăși rău, că nu se prezinte la control asa cum i-a fost spus atunci când a plecat din spital”, mai spune specialistul.
Faptele sunt clare. Dintre bolile cardiovasculare, cele coronariene, în care este inclus infarctul miocardic, sunt responsabile pentru cele mai multe decese. Iar tratamentul recomandat de medic, deși și acela ignorat cu multă nonșalanță, este doar o etapă în recuperarea unui pacient care a suferit un accident vascular. Specialiștii spun că este foarte important, prin consultare cu medicul specialist sau cel de familie, să determinăm riscul cardiovascular.
“Dacă un pacient are tensiune arterială prost controlată, diabet, este fumător, are vârsta avansată, antecedente în familie… Când are simptomele descrise anterior, probabilitatea unui infarct miocardic acut este foarte mare”, mai spune Oana Ință, care ne atenționează că există și cazuri atipice care anunță infarctul. Și aici aș aminti o stare de neputință exagerată, necaracteristică, o pierdere de cunoștință sau grad mare de oboseală și disconfort gastric.
Societatea Națională de Medicină a Familiei și Fundația ”Pop de Popa” pentru Ocrotirea Bolnavilor cu Afecțiuni Cardiovasculare au lansat campania ”Câte vieți are inima ta?” cu obiectivul de a atrage atenția asupra impactului bolilor cardiovasculare și mai ales asupra riscului cardiovascular mărit la care sunt expuși pacienții care au suferit un prim infarct.
Sport, sport si iar sport!
Daca tot am dat iar peste acest articol…ma intreb de ce nu avem grija de tot ceea ce insemnam in anasmblu, corp si suflet.