Cine zice că sexul nu este important într-o relaţie nu ştie ce spune. Am auzit nenumărate cazuri de relaţii care s-au destrămat tocmai pentru că între cei doi parteneri nu au mai avut loc astfel de momente, pentru că dorinţa nu a mai existat din partea unuia dintre parteneri, iar celălalt a simţit acest lucru. Cu toate acestea, o relaţie poate fi salvată chiar dacă viaţa sexuală este nesatisfăcătoare. Cu o singură condiţie: să se vorbească deschis despre acest lucru. Dar ce facem când acest subiect este unul tabu pentru cei mai mulţi dintre noi?
Eu, una, am mers, ca de obicei, personal în căutarea răspunsurilor şi am stat de vorbă cu Alina Iliescu, psihanalist, Fondator ARI Love şi Personality Profiler, care spune că „atunci când în viaţa voastră sexuală apar perioade de pauză, înseamnă că a venit momentul să faceţi câteva schimbări. Este important să înţelegeţi că diminuarea activităţii sexuale în cuplu este doar efectul secundar al unor probleme din relaţie. Un exemplu, destul de întâlnit apare atunci când rolurile se inversează, când ea devine bărbatul din casă, aduce banii şi asigură stabilitatea financiară, iar el stă acasă cu copiii. Ea îşi pierde respectul pentru el ca bărbat, ca şi mascul şi aşa încep să apară refuzurile când vine vorba de sex. Dacă bărbatul nu reuşeşte să domine femeia prin ceea ce este şi ce face, se vor inversa rolurile. Altă situaţie des întâlnită este când bărbatul nu ajută femeia la treburile casnice şi în special cu copiii; atunci ea devine frustrată deoarece nu îi mai rămâne timp să se ocupe de partea ei feminină.”
Unul dintre secretele unui cuplu fericit este comunicarea. Este important să ne spunem ce gândim, să găsim soluţii împreună şi să evoluăm. Alina Iliescu ne recomandă să începem cu: „eu consider că…”, „mă gândeam că…”, „mă simt vinovată deoarece…”, „ce părere ai tu despre asta?”. Pentru a îmbunătăţi relaţia, trebuie să ieşim din zona de confort, oricât de dificil ar părea. Specialiştii spun că s-ar putea să ramânem suprinşi deoarece partenerul sau partenera simţea aceleaşi lucruri, însă nu avea curaj să le mărturisească.
Am întrebat specialistul dacă sunt probleme în cuplu care nu pot fi soluţionate, chiar dacă ambii parteneri îşi doresc şi fac eforturi să le rezolve. Alina Iliescu spune că atunci „când incompatibilitatea este prea mare şi nu se mai pot face compromisuri, atunci nu are rost să rămâi nefericit într-o relaţie. Acest principiu se aplică şi atunci când ai copii, deoarece aici apare problema cea mai mare. Când s-a ajuns la momentul în care cei doi nu mai pot comunica şi au nevoie de un mediator, de a treia părere care să le traducă şi să faciliteze discuţiile, atunci se ajunge la terapie de cuplu sau de familie, dacă sunt implicaţi şi copii sau alte persoane din familie.”
Există psihoterapeuţi de cuplu, de familie, sexologi, în funcţie de problemele cu care se confruntă fiecare.
Sunt cupluri care au ajuns să se despartă pentru că nu au avut disponibilitatea să meargă la consilier. „Sunt persoane care vin în terapie şi aici ajung la concluzia că au stat prea mult într-o relaţie deoarece le-a fost frică să ia decizia să se despartă.”
FOLLOW ME
Cei care ajung la terapie înseamnă că au deja motivaţia necesară să îşi salveze sau îmbunătăţească relaţia şi sunt dispuşi să muncească pentru a se schimba şi a obţine rezultate. În România, însă, oamenii încă sunt reticenţi în a cere ajutor. Românii sunt obisnuiţi să se descurce singuri când au o problemă. „În general, vin cuplurile tinere, cei care citesc, investesc în dezvoltarea lor personală şi sunt mai flexibili, vin persoanele care sunt deja pregătite să înfrunte problemele şi nu le este frică de schimbare.”
Orice problemă poate fi rezolvată, dacă ne dorim acest lucru şi dacă avem curajul de a vorbi deschis cu partenerul fără a-l învinovăţi pentru neajunsurile noastre.
