Curățenia și puterea unei imagini

Cresc copiii, cresc responsabilitățile. Cresc și greutatea și profunzimea explicațiilor pe care trebuie să le dai.
Nu te mai uimesc întrebările grele. Toate sunt grele. Și multe ne sunt livrate special, să ne închidă.

Așa cum știți, Alex are 11 ani și este, evident la școală. L-am învățat încă de mic cât este de important să țină curat,
chiar dacă în spatele lui a fost mereu cineva ca să dea formă lucrurilor, ca să spun așa. Când a învățat în sfârșit că este de datoria sa nu doar să facă ordine în propria camera, ci să țină curat pe oriunde trece, acasă, în școală, am crezut că are suficientă maturitate la acest capitol și că nu îl va mai uimi ceva foarte ușor.

Zilele trecute urmăream împreună deja faimoasele imagini cu elevii japonezi care fac singuri curat în școli. O lecție de viață ajunsă virală peste tot în lume. Iar în România, unde starea multora dintre școli și grădinițe lasă de dorit (1 din 4 școli nu are autorizație sanitară) a fost de și mai mare impact (Sursa: Ziarul Financiar). Pe Alex însă l-a marcat. M-a bombardat cu întrebări zile la rând. Nu mai uita imaginile.

„Copiii de acolo sunt forțați să facă asta? Le place? Nu este nimeni care să strângă în locul lor, iar ei să își vadă de învățat și joacă?”, au fost câteva dintre întrebări. De câte ori îi răspund încerc pe cât posibil să nu fac comparații cu România, să nu îi spun că în alte țări școlile și grădinițele sunt și arată impecabil.

Când ai rezolvate însă atâtea probleme de formă, și anume cum arată instituțiile cu pricina, doar atunci poți să faci pași de concept, de detaliu, care țintesc exclusiv fondul. Așa cum e cazul copiilor din Japonia. Evident acolo este vorba și de mentalitate, de societate, de cum oamenii stau peste tot la o coadă perfectă pe care o întrerup în locurile special delimitate de pe troturare, pe unde trece restul pietonilor. Lucruri pe care le vezi nici măcar în Europa civilizată.

Discuția este mult mai profundă, așa că o lăsăm pe altădată. A venit însă și ziua în care a venit întrebarea pe care poate, în subconștient, o așteptam cel mai mult. Așa voiam să îl schimbe pe Alex imaginile de care mi-a vorbit și a povestit o săptămână întreagă.

„Oare ar fi bine să propun asta și la noi la școală?„. Aceea a fost victoria mea, dar mai ales a lui. I-am spus că el poate încerca, asta pentru că nu vreau să îi inhib nicio inițiativă, bună sau mai puțin bună. Mai ales una atât de nobilă.

La școala lui nu are nevoie de curățenie. Dar nici la școala elevilor japonezi nu părea că ar fi nevoie. Acolo este o lecție în desfășurare de ani, de mii de ore, despre educație și responsabilitate. De cum tu, cu un gest aparent nesemnificativ, poți face diferența.

Cum putem să fim noi eroii copiilor noștri la acest capitol? Simplu, aparent. Fiindu-le modele. Să dăm pasul următor și să luăm de pe stradă și sticla aruncată de altcineva și să o punem la coș. NU o dată m-am pus să spăl băile care aveau un aspect dubios dintr-un loc de cazare mai puțin fericit. Faceți curat acasă chiar dacă sunteți în situația fericită de a avea pe cineva care face asta pentru voi.

În plus, le vorbesc copiilor de microbi, le-am explicat încă de când erau mici că, deși aceștia sunt reprezentați pe sticle ca niște animăluțe, organisme cu chip și membre, sunt dintre cele care nu ne sunt prietene. Am trecut prin etapa „mami, microbii au suflet? Putem să avem grijă de unul?” (la cât rău ne fac, sigur suflet nu au). Iar atunci când eu fac curat, pe ei îi înarmez mereu cu o cârpă sau un șervețel umed.

Noi adulții, ne petrecem mare parte din viață la serviciu. Pentru cei mici, școala este serviciul lor și de aceea trebuie să fim siguri că mediul în care învață este unul curat. Degeaba îi ferim acasă de toate, degeaba curățăm locurile problematice de 3 ori pe zi, dacă atunci când pleacă la școală sunt ținte sigure.

De aceea am fost bucuroasă să aud de proiectul Domestos sustine „Igienă de nota 10” prin care contribuie direct la igiena în școli/grădinițe. Adică nu se mai mulțumește că e produsul de bază folosit în igienă, ci va ajuta 15 școli și grădinițe să aibă condiții de igienă mai bune. Ce trebuie să facă elevii? Să realizeze, sub îndrumarea profesorilor sau a educatorilor, lucrări ilustrând semnificația igienei de 10, precum şi modalitățile de combatere a microbilor. Tema sub care se desfăşoară această iniţiativă este “Fii ajutor de Capitan si invinge microbii!”.

Cu pas mici se pot schimba lucrurile. Să aducem fiecare dintre noi sistemul japonez acasă.