După perioada pandemiei, speram şi ne doream, chiar visam că tot ce a fost mai greu a trecut Ne era dor să ne vedem cu prietenii, copiii să meargă în colectivitate, să interacţioneze cu alţi micuţi de vârsta lor, să se joace, să ne (re)luăm obiceiurile sociale, mulţi dintre noi chiar am îndrăznit să credem că ne vom putea continua viaţa de acolo de unde am lăsat-o când a început povestea covidului.
Însă în realitate nu a fost chiar aşa cum credeam noi… Am constat că lucrurile nu erau chiar aşa simple cum credeam noi.
Nicho a început grădiniţa. Avea nevoie să socializeze cu micuţii de vârsta lui, avea nevoie să iasă din casă, să descopere un mediu nou în care să se dezvolte, avea nevoie de alte activităţi pe care oricât ne-am fi străduit noi, acasă, nu reuşeam să le facem aşa cum se întâmpla la grădiniţă. Şi de ce să nu fim realişti, noi, cei din casă, adulţii şi chiar şi fraţii mai mari, toţi aveam nevoie de o pauză.
Intrarea lui Nicho în colectivitatea a venit şi cu o faţă mai puţin plăcută, una pe care niciun părinte nu îşi doreşte să o experimenteze: răceli, otite, infecţii respiratorii, febră, tuse, vărsături şi multe alte simptome ne-au ţinut treji nopţi la rând.
Am aflat că pentru mulți părinți o simplă răceală nu e chiar o răceală banală care trece după câteva zile de tratament. Şi că există o mulțime de cazuri de părinți care se confruntă cu un virus destul de periculos: adenovirusul.
Pentru a înţelege ce este, cum ne afectează, dar mai ales cum să prevenim infectarea, am stat de vorbă cu doamna doctor Daniela Preoteasa, medic primar pediatru, doctor în științe medicale, atestat în Homeopatie AIS Clinics&Hospital: „Adenovirusul a fost izolat prima dată, în anii 1950, din vegetațiile adenoide. Este un virus ADN, spre deosebire de binecunoscutul virus SARS CoV 2 care este un virus ARN. Până în prezent au fost identificate peste 100 de tipuri/tulpini de adenovirusuri la om, diferite animale, păsări și chiar pești.
La om, adenovirusurile sunt cauza unei mari varietăți de boli: respiratorii (rinite, faringite, faringo-amigdalite, otite, laringite, traheite, broșite, pneumonii etc.), oftalmice (conjunctivite, keratoconjunctivite), digestive (gastroenterită, enterocolite), mai rar neurologice (encefalita, meningita), urinare (cistita hemoragica).”
Specialiştii din domeniul sănătăţii au descoperit anul trecut chiar că există o posibilă implicare a unei tulpini de adenovirus în patologia unor cazuri de hepatită acută diagnosticate la copiii din Marea Britanie. Tot în ultimii ani s-a ridicat suspiciunea implicării adenovirusului în apariția obezității.
Vestea proastă este că simptomele unor afecţiuni respiratorii, orftalmologice sau digestive, şi nu numai „nu difera cu nimic în cazul în care sunt provocate de adenovirus sau de numeroase alte virusuri. Tratamentul este doar simptomatic”, după cum subliniază doamna doctor.
Cred că sunt mulţi părinţi care se întreabă cât de de periculoase sunt afecţiunile provocate de adenovirus. Dacă prezintă un pericol grav pentru copii sau(şi) pentru ceilalţi membrii ai familiei.
„Bolile provocate de adenovirus sunt în majoritatea cazurilor ușoare, autolimitate. Există situații în care persoanele infectate sunt chiar asimptomatice, fiind doar purtătoare de virus. De exemplu, în mod frecvent copiii pot prezenta infecții latente ale vegetaților adenoide (din nas), puțin simptomatice, dar care sunt totuși purtătoare de adenovirus.
Formele de boală medii și severe apar în funcție de rezistența imunologică a organismului fiecărei persoane. Cele mai vulnerabile persoane sunt copiii, vârstnicii și persoanele cu sistemul imun compromis – cei cu boli cronice invalidante, cei care primesc tratamente imunosupresoare, bolnavii cu SIDA, cei care au beneficiat de un transplant de organe etc. Toți aceștia sunt predispuși să facă boli severe în cazul infectării cu adenovirus”, mai precizează medicul Daniela Preoteasa.
Cum ne păzim de adenovirus
Pentru a putea evita îmbolnăvirile, este important să cunoaştem căile de transmitere a adenovirusului și modalitatea de prevenire a infectării copiilor. Igiena mâinilor trebuie menţinută în permanenţă deoarece copiii au obiceiul de a băga în gură sau în nas degetele, ating tot felul de obiecte şi prin gesturi banale, aşa cum este atingerea unui creion sau a unei jucării pe care a pus mana alt copil infectat.
Şi pentru că nu mai este chiar mult până începe sezonul de vară, aveţi mare grijă unde mergeţi la piscină deoarece transmiterea adenovirului se poate face şi prin apa din piscine, dacă nu sunt corect dezinfectate.
Doamna doctor, subliniază că „cea mai importantă măsură de prevenire a infectării cu adenovirus a copiilor și adulților este menținerea cât mai curată a mâinilor și a suprafețelor înconjurătoare. Transmiterea adenovirului se poate face aerogen prin tuse și strănut, prin contact direct a mucoaselor din cavitatea bucala, nazală sau oculară cu mâinile contaminate după atingerea persoanelor infectate, a obiectelor sau suprafețelor contaminate la rândul lor cu adenovirusuri.”
Aşa cum am zis, simptomatologia poate fi uşor confundată cu cea a unei răceli, însă pentru a stabili cu exactitate diagnosticul avem nevoie de teste de laborator.
„Adenovirusul poate fi identificat în organismul bolnav sau purtător cu ajutorul testelor PCR pentru Adenovirusuri-ADN din aspiratul și exudatul nazofaringian, spută, lavajul bronhoalveolar, aspiratul traheal, sânge, lichidul cefalorahidian, lichidul ocular, materii fecale, urină. Testul PCR este însă destul de costisitor.
Există și teste serologice prin care pot fi determinați anticorpii IgA și IgG specifici adenovirusului, anticorpi care indică o infecție veche de cel puțin o săptămână. Testele serologice, pentru a fi relevante, trebuie să fie făcute în dinamică, la o săptămână și apoi la 2 săptămâni de la infectare, timp în care titrul anticorpilor crește.
Și nu în ultimul rând, în caz de enterocolite în care există suspiciune pentru etiologia virală nu trebuie uitat faptul că există testul rapid pentru determinarea antigenului Rotavirus/Adenovirus în materii fecale”, explică doamna doctor Daniela Preoteasa, medic primar pediatru, doctor în științe medicale, atestat în Homeopatie AIS Clinics&Hospital.
Şi voi vă întrebaţi dacă există un vaccin? Ei bine, din păcate, nu există încă un vaccin pentru toate infecțiile cu adenovirus. Singurul vaccin pentru adenovirus este cel folosit în SUA care este însă administrat doar soldaților pentru profilaxia infecțiilor respiratorii.
Mulțumim pentru infotmații ,draga mea ! Foarte utile !