De ce te ÎNȘALĂ, deși jură că te iubește?


Antropologul american Helen Fisher studiază biologia iubirii și a atractivității timp de aproximativ 50 de ani. Ea este convinsă că dragostea nu este o emoție, ci o atracție. Oamenii ucid și mor pentru dragoste. Dragostea își găsește manifestarea în toate formele culturale: poezii, sculpturi, cântece, romane, mituri și legende. Dar de ce nu e atât de puternică cât să oprească o trădare?

Cu ajutorul profesorului și a cercetăriilor sale, vom răspunde la această întrebare dificilă.

Dragostea romantică nu este o emoție, ci o atracție

Și, potrivit lui Helen Fisher, această atracție este mult mai puternică decât atracția sexuală. Dacă cineva refuză să se culce cu tine, este puțin probabil să îți dorești să îți pui capăt zilelor. Dar, dacă ți se refuză dragostea – lucrurile devin mai serioase. În principiu, obiectul iubirii devine pentru tine centrului universului. Poți observa doar trăsăturile pozitive, iar cele negative sunt complet ignorate. Există mai multă forță, un sentiment de gelozie arzătoare și tot ceea ce îi place obiectului dragostei devine important și special: paharul de vin este deosebit, colonia lui poate fi recunoscută printre mii de alții.


Principalele caracteristici ale dragostei romantice sunt: dorință, motivație; obsesie

Aceasta din urmă s-a manifestat în mod deosebit în timpul studiului RMN al creierului a 32 de oameni îndrăgostiți, pe care profesorul l-a condus cu un grup de oameni de știință. Înainte de tomografie, participanților la experiment li s-a pus o serie de întrebări. Întrebarea principală: „Ce procent din zi și noapte te gândești la această persoană?” Toți au răspuns imediat: „Toată ziua. Toată noaptea. Nu mă gândesc la altceva”.

FOLLOW ME

Statisticile cu privire la accidente rutiere din România sunt extrem de triste… 
Mă număr printre cei care au fost implicați în accidente. Deși eram în oraș și circulam cu viteză mică, în impact, mașina a avut daună totală. I-am mulțumit lui Dumnezeu că eu nu am pățit nimic și că Alesia nu mai era cu mine în mașină, o lăsasem la școală. 
Dar știți cum își punea centura până atunci? Cu smiorcăieli și milogeală. 
Așa se punea și Nicholas în scaun până la acest experiment la care l-am luat să asiste și să vadă ce se poate întâmpla. 
Putem să le explicăm copiilor în multe feluri de ce un lucru e periculos, însă, din păcate, cel mai bine funcționează atunci când se conving singuri. 
Experimentul pe care l-am făcut pentru campania #CelMaiSigurLoc inițiată de @omvpetrom și Poliția Română a fost unul dur, dar vă recomand să arătați filmările copiilor voștri sau altor membri ai familiei care nu înțeleg de ce e important să fim asigurați în mașină. 
Nicholas se pune singur acum în scaun și sunt pregătită să-i reamintesc de acest experiment atunci când va uita și va proceda altfel. 
De ce? 
Conform informațiilor primite de la Poliția Română și Petrom: 
În 2021, 2159 de copii au fost victime pe şoselele din România. Asigurarea corectă, la fiecare drum, este cea mai bună șansă în caz de impact, iar riscurile să păţească ceva scad vertiginos. 
👉🏻 Cum îți asiguri copilul? 
Sistemele de siguranță și dispozitivele de fixare, precum scoica de protecție, scaunul auto și înălțătorul, îl protejează pe cel mic atunci când călătoriți împreună. Acestea sunt obligatorii din prima zi de viață până când copilul ajunge la înălțimea de 1,35 m 
👉🏻 Cum alegi corect un dispozitiv de protecție? 
🤍 să fie potrivit cu vârsta, înălțimea sau greutatea copilului tău
🤍 să fie potrivit pentru mașina ta, în funcție de sistemul de prindere
🤍 să fie certificat în urma unui test de impact independent (ADAC, OAMTC, Plus, NHSA, Which, RACE) 
⚠️ asigură-l pe cel mic corect, conform nevoilor lui
⚠️ nu ține niciodată copilul în brațe atunci când mergeți cu mașina
⚠️ poartă întotdeauna centura de siguranță
⚠️ fii un model pentru copilul tău: acționează cum ai vrea să acționeze el!
Statisticile cu privire la accidente rutiere din România sunt extrem de triste… Mă număr printre cei care au fost implicați în accidente. Deși eram în oraș și circulam cu viteză mică, în impact, mașina a avut daună totală. I-am mulțumit lui Dumnezeu că eu nu am pățit nimic și că Alesia nu mai era cu mine în mașină, o lăsasem la școală. Dar știți cum își punea centura până atunci? Cu smiorcăieli și milogeală. Așa se punea și Nicholas în scaun până la acest experiment la care l-am luat să asiste și să vadă ce se poate întâmpla. Putem să le explicăm copiilor în multe feluri de ce un lucru e periculos, însă, din păcate, cel mai bine funcționează atunci când se conving singuri. Experimentul pe care l-am făcut pentru campania #CelMaiSigurLoc inițiată de @omvpetrom și Poliția Română a fost unul dur, dar vă recomand să arătați filmările copiilor voștri sau altor membri ai familiei care nu înțeleg de ce e important să fim asigurați în mașină. Nicholas se pune singur acum în scaun și sunt pregătită să-i reamintesc de acest experiment atunci când va uita și va proceda altfel. De ce? Conform informațiilor primite de la Poliția Română și Petrom: În 2021, 2159 de copii au fost victime pe şoselele din România. Asigurarea corectă, la fiecare drum, este cea mai bună șansă în caz de impact, iar riscurile să păţească ceva scad vertiginos. 👉🏻 Cum îți asiguri copilul? Sistemele de siguranță și dispozitivele de fixare, precum scoica de protecție, scaunul auto și înălțătorul, îl protejează pe cel mic atunci când călătoriți împreună. Acestea sunt obligatorii din prima zi de viață până când copilul ajunge la înălțimea de 1,35 m 👉🏻 Cum alegi corect un dispozitiv de protecție? 🤍 să fie potrivit cu vârsta, înălțimea sau greutatea copilului tău 🤍 să fie potrivit pentru mașina ta, în funcție de sistemul de prindere 🤍 să fie certificat în urma unui test de impact independent (ADAC, OAMTC, Plus, NHSA, Which, RACE) ⚠️ asigură-l pe cel mic corect, conform nevoilor lui ⚠️ nu ține niciodată copilul în brațe atunci când mergeți cu mașina ⚠️ poartă întotdeauna centura de siguranță ⚠️ fii un model pentru copilul tău: acționează cum ai vrea să acționeze el!

Una dintre ultimele întrebări: „Ți – ai fi dat viața pentru ea sau el“ Și, stând puțin pe gânduri, respondenții au spus: „Da!“ –atât de ușor, ca și când li s-ar fi cerut sarea de pe marginea mesei.

Apoi, creierul îndrăgostiților a fost scanat în timp ce se uitau ori la obiectul iubirii, ori la ceva neutru, pentru a se observa diferențele. Privind la persoana iubită, s-a văzut activitate în multe părți ale creierului, dar una dintre cele mai importante a fost cea care este de obicei activată de cocaină sau orgasm.

Prin urmare, dragostea romantică nu este o emoție ci mai degrabă un proces cerebral. Cu cât dragostea este mai înflăcărată, cu atât mai multă dopamină este aruncată în corp.

Dar de ce apare trădarea dacă dragostea îi dă corpului o asemenea plăcere?

Dragostea romantică este doar una dintre cele trei stări care stă la baza diferitelor formări ale creierului implicate în acest proces.

Prima este o atracție intimă, o sete de satisfacție

A doua este dragostea romantică, această încântare, amăgirea iubirii timpurii.

Și a treia formare este afecțiunea, un sentiment de pace și încredere pe care îl simți pentru un partener „pe termen lung”.

Problema este că aceste trei formațiuni ale creierului – pasiune, dragoste și afecțiune – nu sunt întotdeauna interconectate. Pot să coincidă, bineînțeles. În timpul sexului, poate exista o creștere a nivelului de dopamină, ceea ce duce la iubire. În momentul orgasmului se produce oxitocina și vasopresina , care sunt asociate cu atașamentul și crearea unui sentiment de unitate cu partenerul.

Și totuși se întâmplă să simți o afecțiune profundă pentru un partener constant, să experimentezi o iubire intensă pentru altcineva și, în același timp, să dorești o a treia persoană. „Pe scurt, suntem capabili să iubim mai multe persoane în același timp”, concluzionează profesorul Fischer.


Acest site folosește cookies. Continuarea navigării pe site reprezintă acordul tău privind prevederile aplicabile disponibile.