Acesta este un articol care îmi doresc să atraga atenția asupra unui fenomen care, din păcate, ia amploare în țara noastră: consumul de antibiotice.
Știu ca exista 2 tabere: una care NU ia antibiotic nici dacă este recomandat de medic și cealaltă, care consumă antibiotic chiar și atunci când NU este nevoie.
În nicio situație nu procedam corect, iar dacă nu suntem atenți, riscăm ca, copiii și nepoții noștri să fie răpuși de bacterii, pentru că antibioticele nu vor mai avea efect. Sună trist și alarmant, dar chiar așa este. Ca să vă convingeți și să vedeți de ce spun asta, vă invit să citiți un interviu pe care l-am realizat cu ajutorul domnului Dr. Vlad Budu, Președinte Executiv al Societății Române de Rinologie.
Este sezonul rece, iar primul gând în cazul unor afecțiuni ar putea fi un drum până la farmacie, în căutarea celor mai eficiente medicamente. Totuși, nu vă grăbiți să cumpărați antibiotic.
În plin sezon de viroze și răceli, discutăm despre cum este corect să tratăm o răceală comună sau o durere în gât (atât la copii cât și la adulți) cu Dr. Vlad Budu, Președinte Societatea Română de Rinologie.
Exista un fenomen grav care a luat amploare în România și în întreaga lume. În țara noastră, în ultimul an, 4 milioane și jumătate de român au administrat antibiotice, conform statisticii oficiale de la Ministerul Sănătății.
În ultimii 30 – 40 de ani, nu s-a mai inventat o clasă nouă de antibiotice și nu se preconizează că acest lucru va fi posibil curând.
Dr. Budu mi-a explicat că fenomenul este cauzat atât de pacienți, care solicită o prescripție de antibiotic sau chiar obțin medicamentele fără recomandarea medicilor, dar și de către medicii care recomandă antibioticul chiar și atunci când nu este cazul. Din păcate, efectele vor fi extrem de dăunătoare pe termen lung. Conform datelor de la Organizația Mondială a Sănătății, în 2050 nu vom mai avea antibiotice eficiente pentru afecțiunile de care vom suferi.
Răceala și gripa se tratează cu antibiotic?
Dr. Vlad Budu, Medic Primar ORL, Președintele Societății Române de Rinologie: „În ultimii 2 ani, peste 4 milioane și jumătate de români au consumat antibiotic pentru răceli și dureri în gât. N-am dat o boală, am dat niște simptome. Ce se întâmplă dacă un pacient ia un antibiotic? În primul rând, ia un antibiotic după ureche și nu știe dacă microbul există sau nu. Și dacă există, nu știe dacă antibioticul distruge acel microb sau nu. În momentul acela, în organism se va crea o rezistență la acel antibiotic. Cu alte cuvinte, la o folosire ulterioară a aceluiași antibiotic, rezultatele nu vor mai exista. Și așa cum am spus, plecăm de la date care ne arată că, în ultimii 30-40 de ani, nu s-a mai descoperit nicio clasă nouă de antibiotice. În schimb, microbii s-au diversificat fantastic și capătă rezistență.”
În cazul răcelii și a gripei, este important să tratăm simptomele, iar în cazul lor, antibioticul nu are absolut niciun efect.
Multe dintre simptomele unei răceli comune sunt provocate de infecții virale și nu bacteriene. Antibioticele sunt ineficiente pentru 9 din 10 dureri în gât și pentru majoritatea cazurilor de răceală comună. Cu toate acestea, aproximativ 50% dintre românii de 25-34 de ani cred că antibioticele sunt eficiente pentru răceli și dureri în gât.
Cele mai multe răceli comune și dureri în gât se tratează cu medicamente simptomatice, adică cu tratamente care controlează simptomele (antiinflamatoare, antitermice, pastile/ siropuri de gât, picături de nas etc).
Dr. Vlad Budu, Medic Primar ORL, Președintele Societății Române de Rinologie: „Răceala are câteva simptome de bază și, în general, o răceală care de cele mai multe ori este virală, e dată de un virus, nu se tratează cu antibiotic. Se tratează simptomatic, adică exact pe simptomele care se adresează medicului ORL-ist sau medicului de familie.
Pe lângă alte tratamente simptomatice, să zic antiinflamatoare, dau exemplu febrei. Cineva care are febra, se gândește automat să ia antibiotic. Febra nu scade de la antibiotic, scade de la un antiinflamator. Dacă febra scade și pacientul se simte mai bine, oprește tratamentul. Iar un tratament care nu este dus până la capăt (6-7 zile) duce la dezvoltarea de rezistență pentru antibioticul respectiv.
Iar rezistența la antibiotice este ceva ce nu ne dorim sub nicio formă. Pentru că ar însemna că, în mai puțin de 30 de ani, să nu ne mai putem vindeca de afecțiuni cauzate de microbi. Informația vine de la OMS, care a transmis un semnal de alarmă către medicii din toată lumea să reducă prescripția de medicamente antibiotice în cazul în care nu este nevoie.
Prezicerile sunt sumbre. În 2050, se pare că nu vom mai avea antibiotice, la nivel global, nu de România, în care să avem încredere că putem să rezolvăm infecțiile cu care vom da piept. Ceea ce este, din nefericire, de speriat.”
Cel mai des, pacienții sunt cei care solicită medicului un tratament cu antibiotic, eventual unul foarte puternic. Bazându-se pe experiențe anterioare când au crezut că antibioticul i-a vindecat, ori din experiența unor cunoscuți, pacienții consideră că până nu iau acest tratament antibiotic, afecțiunea lor nu va dispărea. Din contră! În acele momente, ei fac mai mult rău decât bine!
Dr. Vlad Budu, Medic Primar ORL, Președintele Societății Române de Rinologie: „Dacă o răceală merge bine cu tratament asimptomatic în primele 24-48 de ore, nu avem niciun motiv să-i dăm un antibiotic. Ar trebui să fie acest semnal de alarmă astfel încât să nu mai fie această dorință acerbă a pacientului de a fi tratat cu antibiotic. Adică trebuie să înțelegem că tratamentul antibiotic este necesar atunci când e cazul și face rău atunci când nu e cazul.”
Așadar, dacă vrem să ne susținem copiii și viitorii urmași în a lupta contra afecțiunilor bacteriene, este necesar să încetăm să creștem rezistența la antibiotic. Iar acest lucru se poate face extrem de simplu, prin a administra acest tip de medicament doar la recomandarea medicului, doar când este necesar și niciodată în cazul unor infecții virale.
