Greu de rezistat unui copil suficient de inteligent ca Alesia care știe să ducă arta șantajului emoțional la rang de artă. “Mami, dacă mă iubești mă iei cu tine în vacanță!”. Așa mi-am început vacanța, așa mi-am petrecut-o, așa am terminat-o. Mi-a fost greu să îi rezist? NU. Am rezistat și o să mai rezist și pe viitor pentru a petrece câteva zile exclusiv în cuplu? Cu siguranță!
Vor fi mame care or să mă acuze de egoism. Dacă există vreo formă sinceră și eventual acceptată de egoism, atunci aceasta este singura de care sufăr. Nu trebuie să lăsăm sentimentele să ne afecteze chiar toate deciziile inteligente pe care le putem face. Cel mai la îndemână argument pe care îl poți oferi cuiva, chiar ție, pentru a petrece o vacanță fără copii este că face bine cuplului. În afară că sărbătoream un moment special din viața noastră, când ai doi copii momentele de intimitate tind spre 0.
Am face ceva să schimbăm asta? NU. Nicidecum. Dar asta nu înseamnă că nu sunt necesare momentele de reîncărcare intimă, emoțională. În plus, sunt necesare măcar 3 zile pentru ca nivelul de energie să își revină la maxim nu numai pentru tine, ci mai ales pentru ei, pentru copii. Puțin DOR cum i-am spune, poetic, motivului, face tare bine ca să iei de la capăt cu toată forța celelalte 362 de zile în caretrebuie să fii în formă maximă pentru micile tale minuni.
Psihologii ne recomandă să avem acest fel de egoism. Asta ca să folosim același cuvânt greșit care ne încarcă de cele mai multe ori conștiința când suntem puși în fața unei decizii de acest fel. Două zile singuri măcar la 4 poate chiar 6 luni or să facă minuni pentru nivelul nostru de energie. Oricum nu o să faceți altceva decât să citiți, să dormiți, să vă pierdeți la o terasă în timp ce reușiți, în sfârșit, să priviți oamenii din jur și ceea ce se întâmplă în imediata apropiere. La fel a fost și pentru mine în cea mai recentă excursie, în Valencia, în care nu am vrut să bifez niciun obiectiv turistic. Fără muzee, biserici, sau locuri care știu că i-ar face fericiți și pe copii. Pentru că prefer să mă întorc și să mă bucur cu ei de tot.
Nu îmi imaginez nicio vacanță adevărată fără copiii mei. NU aș pleca 2 săptămâni în vacanța vieții mele și să nu îi iau. Nu ar fi la fel fără ei. Dar câteva zile libere pe an fac minuni și pentru independența copiilor. În acest timp ei învață că există viața fără mama și tata, chiar dacă nu sunt la școală, că se descurcă și singuri sau cu ajutorul altor oameni importanți în care învață cu această ocazie să aibă încredere.
Nu lăsați mintea să vă păcălească. O doză de separare e ceea ce aveți nevoie din când în când. Și profitați poate să învățați lucruri noi. Kite-surfing, kayaking. Și poate și unele vechi, la care ați rămas datori: faceți noi depozite de apropiere, dragoste și atenție în contul partenerului vostru. Care să țină pentru mai târziu.
O să vă urcați în avion cu inima mică și strânsă. O să simțiți că vă lipsește ceva. O să aveți senzația golurilor de aer în timp ce stați la sol. Poate chiar ochii umezi. Dar încurajați-vă. Aveți încredere că faceți ce e mai bine pentru toată lumea. La început o să vreți să abandonați. Dar mergeți înainte, adăugați ingredient după ingredient, ca în cea mai veche și sigură rețetă, chiar dacă mecanic. Pentru că rezultatul va fi uimitor. Puțină vacanță de cuplu nu o să vă facă mai puțin părinți. Din contră. Sunteți oameni care uneori se simt obosiți chiar și după un job extraordinar și plin de recompense, dar de 24 de ore, full time, cum e acela de mamă, de tată.
Iar asta se vede cel mai bine la Alex, la fiul meu, care la 11 ani nu mai plânge după noi. E independent și fericit. Dar nu la fel de fericit ca atunci când ne vede din nou după 3 zile.
PS: Îţi mulţumesc că eşti unul dintre cei 1 milion de români care mă citesc!
Facebook: https://www.facebook.com/ela.craciun/
Instagram: https://www.instagram.com/elacraciun/
YouTube: https://www.youtube.com/elacraciun
