Mitul femeii normale, simple, e o poveste vândută de dragul alternativei de abordare a unei spețe. Nuanța, paralela aleasă de bloggerul, jurnalistul, autorul fără inspirație care caută elementul care să-l distingă tocmai prin reducerea unui subiect la zero. Întoarcerea cu 360 de grade a unei femei ca să o descoperi… normală. Să o trădezi că e simplă.
Câte cărți s-or fi vândut despre o femeie care nu face nimic? Care este personajul principal feminin de succes care a rămas în memoria colectivă pentru că debordează de… simplitate. Care inspiră și alte femei să fie și să facă nimic pentru că trăsătura este, nu-i așa, atât de controversată? Oare ce o fi simplitatea asta? Și cine o cuantifică?
Nu e loc de prințese în lumea noastră. Femeia modernă nu merge toată ziua pe tocuri de 15 și nu are timp 2 ore să mănânce micul dejun. Din păcate. Femeia modernă e o mișcare tectonică în desfășuare. E mamă și iubește rolul ăsta. Are serviciu, dacă nu chiar carieră. Se îngrijește. Că dacă nu, domnul bărbat o vede, dacă are noroc, cel mult normală. Și asta e clauză în contractul nescris al relației care rupe aranjamentul așternut cu grijă de imprimanta primăriei.
Și uite așa scriam eu cu patos despre falsul subiect al femeii complicate vs. normale, când m-a trezit rapid viața de mamă. Cu o revelație. Fiul meu intra în casa murdar din cap până în picioare. Și atunci m-a lovit. Știți de ce mai are nevoie femeia modernă? Știți unde sunt necesare normalitatea și chiar predictibilitatea? PARTENERI de încredere. Știu, sună ca în reclamă.
Femeia modernă speră la ceva să îi toace toate legumele, să le fiarbă în abur impecabil, să găteasă fără reproș. La alteceva să îi spele rufele fără să rămână o pată. O formulă puternică, cu un parfum surprinzător, care va lăsa hainele perfect curate și proaspete, totul cu un efort minim.
La rimelul ăla care să nu se miște toată ziua de la ochi, nici dacă te plouă, nici dacă îl atingi. La pantofii aia care sunt atât de comozi că te duci cu ei la tenis, la școală și la cină?
NU mai vrea să fiarbă legumele încă 5 minute, că nu le mai are. Nu are de timp nici să mai spele încă o dată rufele. Vrea să plecede acasă, să programeze mașina, și detergentul să își facă treaba singur. Pentru că toate acestea sunt activități conexe, care nu se observă decât dacă le greșești. Nu e nicio glorie de durată în ele. Ai secunda în care vezi că produsul a funcționat și apoi te întorci să îți crești copilul, să faci ce trebuie să îți poți plăti ratele la sfârșit de lună.
Și dacă mai ai timp, chiar să trăiești. Să te bucuri de un răsărit de soare, cine știe. Nu de alta, dar oricum îl prinzi în fiecare dimineață. Că doar te trezești ca pachețelul să fie și proaspăt după 30 de minute de luptă cu cei mici care nu vor să meargă la școală.
Hai că e frumos să fii complicată!
mamele sunt femei 360
Ela, esti o inspiratie pentru mine! Ma uimeste felul tau de a fi!:)
Eu cred ca ne complicam singure. Fiecare poate sa isi faca viata mai usoara, daca e mai putin atenta la ea si la nevoile personale. Super filmuletele tale, Ela! Felicitari!
Draga mea imi plac tare mult filmuletele tale. Ma distrez si ma relaxez in acelasi timp. Ma vad de multe ori in povestile pe care le spui tu. tTe pup