Plănuiam de ceva timp asta, dar nu am avut curajul să-mi iau inima în dinti până anul acesta. Ei, şi acum a fost cu cântec, dar asta este altă poveste. Una simplă: sora mea aproape că m-a pus în faţa faptului împlinit, aşa că iată-ne, pe 8 ianuarie în avion, spre Punta Cana. O gaşcă de 6 oameni, care oameni îşi doreau 3 lucruri: soare, apă şi odihnă.
După un drum lung, lung, lung ( 21 de ore din faţa casei până în faţă hotelului), am aterizat pe la ora 17.00 (ora 23, ora României) în Punta Cana. Numai ce am scos capul din avion şi m-a şi plesnit un aer cald, lipicios şi un miros de fân proaspat ( de fapt, era stuful de pe acoperişul aeroportului). Aproape instantaneu hainele s-au lipit de corpul meu, iar adidaşii…mai că-mi venea să-i arunc. Am simţit diferenţa de temperatură, de la 6 grade la 28 de grade, prin toţi porii. De la aeroport, am mai avut de mers încă 30 de minute cu bus-ul. Să nu vă spun cât de mare a fost bucuria când ne-am văzut, în sfârşit, la hotel, un resort mare, mare, mare şi puţin cam comercial pentru gustul meu. Aproape că nu ne venea să credem că am ajuns. Ne-am aruncat valizele în camere, ne-am luat cele mai vaporoase haine pe noi şi am pornit în recunoaştere. Deh, nerăbdarea era prea mare să mai aşteptăm. Dar ce să vezi? La ora 18.30 deja se întunecase. Dar lasă, că vom avea 10 zile în care sigur o sa ne saturam de vacanţă, mă gândeam eu. Ia numără acum tu repede până la 10 şi o să îţi dai seama cum au trecut şi zile noastre acolo. O să vă spun, într-un post viitor, cum ne am ocupat timpul pe acolo. Acum, însă, uitându-mă în urmă, parcă aş vrea vrea să aştern pe hârtie cu ce am rămas din vacanţa asta:
E foarte interesant să pleci într-o ţară caldă, să stai la plajă şi să te bucuri de soare, mai ales când ştii că ai tăi, cei de acasă, nu ştiu cu câte cojoace să se mai acopere de frig.
Atunci când plec în vacanţă, ar fi bine să las problemele acasă, eventual, „să uit” şi telefonul. Am stat 3 zile agăţată de Fb, să rezolv problema, care s-a iscat cu concursul.
Am dormit fără să număr orele, am mâncat fără să număr caloriile şi am citit fără să adorm după 10 pagini.
Am renunţat timp de 10 zile la pastile. Cele cu vitamina D 😉
FOLLOW ME
Am descoperit Rum de Coco :))) Băutura mea preferată în vacanţă. Mi-am luat şi pentru acasă, dar parcă nu mai are acelaşi gust
Există oameni, care, chiar dacă sunt împovăraţi de probleme şi de grija zilei de mâine, nu uită să zâmbească, să se se poarte frumos, să te respecte şi să te facă să te simţi bine într-o ţară străină.
Nu o să mai car după mine biscuiţii, budinca şi ciocolată de dietă 😀 Şi de data aceasta, mi-au îngreunat bagajul degeaba
Mi-a fost atât de dor de copii tura aceasta, încât data viitoare îi voi lua cu mine.
O să-mi aduc aminte să evit locurile all inclusive. Nu-s de mine, pentru că nu mă pot abţine de la bunătăţi. Să Să nu mă întrebaţi cu câte kg în plus m-am întors, da? 😉
O să vă mai povestesc despre oameni, despre cum au învăţat ei să trăiască din turism, despre locurile frumoase pe care le-am văzut, despre cum să faceţi faţă unei călătorii lungi şi diferenţei de fus orar. Curând, tot aici 🙂
Pe aceeasi tema:
Trei românce care au făcut istorie: prima femeie inginer din lume, prima femeie doctor în drept și cea mai importantă femeie-spion din al Doilea Război Mondial 
Obiceiul care nu lipsește din rutina mea zilnică: apă caldă cu lămâie, dimineața 
Prima vacanță cu bebelușul 
„Toţi oamenii pe care i-am cunoscut mi-au mărturisit că aşa i-am cucerit din prima”
O,CE FRUMOS!!!