Cu toate că pierde detaşat în lupta cu soarele, solarul are şi câteva beneficii
Nimic nu se compară cu o piele frumos bronzată, peste care să se potrivesască orice nuanţă de galben, portocaliu, crem, verde. Iar vara, când pielea este mult mai mult expusă la vedere, doamnele şi domnişoarele ar face orice să obţină un bronz de milioane. Rămâne, însă, o întrebare: cum putem căpăta bronzul perfect şi cum ne putem păstra sănătatea? Care este alegerea înţeleaptă: soarele sau solarul?
Am stat de vorbă cu Dr. Maria Cristina Dumitrescu, medic specialist în dermato-venerologie in reţeaua de sănătate REGINA MARIA, care mi-a mărturisit că „solarul este un dispozitiv care emite radiații ultraviolete (UVA și UVB) ce stimulează pigmentarea prin creșterea producției de melanină (pigment care determină culoarea pielii).
Ultravioletele de tip A ( 315-400 nm) generează aşa-numitul stres oxidativ şi determină oxidarea melaninei preexistente, producând prin mecanisme indirecte degradarea ADN-ului. Penetrează mult mai profund tegumentul decât UVB, motiv pentru care li se atribuie rol în îmbătrânirea cutanată, dezvoltarea melanomului, producerea cancerelor cutanate altele decât melanomul (carcinoamele bazo şi spino-celulare) şi scăderea imunităţii.
Ultravioletele de tip B (290-315 nm) produc direct distrugerea ADN-ului, stimulează melanogenez, bronzul se instalează mai târziu (72 h) şi durează mai mult, stimulează producerea de vitamina D la nivel cutanat. Pot provoca arsuri cutanate, iar pe termen lung cresc şi ele riscul de cancer cutanat şi îmbătranirea prematură a pielii.
Suspiciunile privind efectele negative ale solarului au fost confirmate în 2009 când un studiu al OMS derulat prin Agenţia Internaţională pentru Studierea Cancerului (IARC) a arătat că şedinţele la solar sunt cancerigene, pielea fiind agresată într-un timp extrem de scurt de o cantitate enormă de radiaţii UV.
Încă din 2009, solarul este încadrat în grupa I de risc alături de ţigări, arsenic şi azbest – cei mai mari factori de risc în dezvoltarea cancerului. Mulţi dintre specialişti recomandă o expunere moderată la soare, graţie aportului necesar de vitamina D. Iar studiile recente au arătat că este suficientă expunerea unei suprafeţe limitate de tegument pentru 10-15 minute de câteva ori pe săptămână la lumina naturală şi NU la solar pentru ca organismul să-şi sintetizeze cantitatea de vitamina D necesară. De asemenea, este încurajat aportul de suplimente cu vitamina D, riscurile expunerii la solar fiind mult prea mari faţă de beneficii.
FOLLOW ME
Cu toate că solarul pierde detaşat în lupta cu soarele, trebuie să ştiţi că are şi câteva beneficii, printre care comoditatea şi rapiditatea obţinerii unui bronz uniform pe toată suprafaţa corpului, inducerea unei stări psihice de bună dispoziţie şi optimism.
Dr. Dumitrescu spune că „solarul poate fi şi un instrument pentru tratarea anumitor boli cum ar fi psoriazisul, diferite eczeme, vitiligo, dar în aceste cazuri, expunerea la radiaţiile UV este strict controlată la o anumită lungime de undă, sunt cantităţi strict calculate de radiaţii livrate şi se desfăşoară în unităţi medicale specializate”.
Dar nu abuzaţi pentru că are şi efecte nocive asupra pielii: „Concluziile studiilor efectuate de Agenţia Internaţională pentru Studierea Cancerului (IARC) au arătat o legătură directă între folosirea radiaţiilor UV artificiale şi creşterea numărului de cancere cutanate de tip agresiv (melanom şi carcinom spino-celular), melanom ocular, cât şi o creştere cu 75 % a riscului de melanom la persoanele care au folosit solarul înaintea vârstei de 35 de ani.” Şi nu sunt singurele.
Alte efecte negative ale expunerii la lumina artificială sunt:
- arsuri şi iritaţii: o expunere prelungită la UV poate determina arsuri cutanate, eritem şi usturimi ale pielii
- îmbătrânirea prematură a pielii
- radiaţiile UV pătrund mai adânc în piele, distrugând colagenul şi ţesutul conjunctiv din derm, pielea devine aspră, îngroşată, plină de riduri şi cu elasticitatea pierdută
- supresie imună: expunerea la radiaţiile UV duce la scăderea apărării imune a organismului şi creşte probabilitatea de a contracta diferite boli infecţioase
- leziuni oculare: razele UV artificiale pot determina afectări permanente ale ochilor cum ar fi catarcacta, keratita, conjunctivite, cancer ocular
- reacţii alergice: radiaţiile UV pot duce la apariţia diferitelor eriteme, erupţii cutanate pruriginoase
Medicii dermatologi atrag atenţia, mai ales, asupra expunerii la lumina artificială în rândul copiilor şi adolescenţilor, aceştia fiind mult mai vulnerabili la apariţia cancerelor cutanate. Dezvoltarea acestor tipuri de cancere este un proces lung ce poate dura mai multe decade, iar în ultimii ani, tot mai multe studii au arătat o creştere alarmantă a cazurilor de melanom în rândul tinerilor.
Nu trebuie să vă expuneţi la radiatii UV artificiale dacă aveţi:
- sub 18 ani
- fototip cutanat 1 şi 2, pielea albă, părul roşcat, ochii deschişi la culoare
- un număr mare de aluniţe, leziuni precanceroase sau suferiţi de boli agravate de expunerea la soare
- infecţii cutanate (herpes simplex, herpes zoster)
- utilizaţi medicamente fotosensibilizante (antidepresive, anticoncepţionale, antidiabetice, anumite antibiotice)
- sunteţi însărcinată
Deşi multe persoane consideră pielea bronzată semn exterior de frumuseţe, sănătate şi bună dispoziţie, orice bronz reprezintă un semn de agresiune asupra pielii, iar cumulate de-a lungul vieţii, aceste agresiuni duc la îmbătrânirea prematură a pielii şi la apariţia cancerelor cutanate.
