[highlight][/highlight]
Dietele nu trebuie să fie o corvoadă
Mulṭi vorbesc despre Andrei Laslău ca fiind medic nutriṭionist. El a declarat şi declară vehement că nu îşi adjudecă această titulatură din simplul motiv că nutriṭia este pentru el o pasiune, pe care şi-a cultivat-o mai ales după propria sa luptă acerbă cu kilogramele. El însuşi a pierdut într-o lună şi jumătate 20 de kilograme, cu ajutorul dietei ketogenice, o dietă low carb, ale cărei beneficii şi rezultate le susṭine constant, atât prin exemplul personal, cât şi prin cel al sutelor de oameni pe care i-a ajutat să-şi schimbe şi să-şi îmbunătăṭească viaṭa. Andrei Laslău este medic chirurg în anul 6 de rezidenṭiat la spitalul Sf. Ioan din Bucureşti, va deveni curând chirurg generalist şi, aşa cum spune chiar el, poate se va supraspecializa în chirurgia obezităṭii. Pornind, însă, de la exemplul său, a reuşit să devină un reper pentru mulṭi oameni aflaṭi în război cu kilogramele. Oamenii îi caută sfaturile, îi urmăresc constant canalele de comunicare şi fiecare dintre cei care o fac, au rezultate fabuloase. Despre toate aceste şi despre dieta ketogenică recomandată de catre dr. Andrei Laslau, pornind de la propria sa poveste, în interviul de mai jos.
1. Slăbitul e sinonim, de cele mai multe ori, cu o povară. Tu vii și ne spui că putem slăbi mâncând regește. Cum vine asta? Explică-ne.
De fapt, ideea e simplă – oamenii când aud de o cură de slăbire se gândesc imediat la tot felul de lucruri pe care le-au auzit – că 3 zile trebuie să mănânce ceva, încă 3 altceva, încă 3 altceva sau că 7 zile trebuie să mănânce numai un aliment sau că trebuie să mănânce doar salată cu piept de pui o eternitate sau că trebuie să mănânce doar alimente crude sau doar să bea sucuri sau shakeuri sau cafele sau ceaiuri și să ia suplimente sau pastile. E evident de ce cred asta – nu intri pe internet fără să te izbească o reclamă cum a mai slăbit vedeta x sau vedeta y sau vedeta z și automat ajungi, vrei nu vrei, să crezi că ar putea fi un sâmbure de adevăr acolo. Și atunci normal că ai idei preconcepute legate de slăbit și de dietă și ți se pare imposibil să mănânci ochiuri cu telemea, cotlete de porc cu legume sau nuci și să slăbești. Iar eu exagerez putin – acum vreau doar să îmi mențin greutatea și atunci multora li se pare că mănânc excesiv . Deci da, poți mânca bine, poți mânca mâncare de calitate, poți mânca mâncare adevărată și cu toate astea să te găsești în deficit caloric și să slăbești. Se întâmplă adesea. Ca să fiu mai la obiect – dacă mănânci puțini carbohidrați în general, nu-ți mai e foame. Ți se taie remarcabil senzația de foame prin multiple mecanisme, cel mai puternic fiind scăderea nivelului de insulină. Dacă nu-ți mai e foame și mănânci doar când îți e cu adevărat foame ( asta nu se mai întâmplă toată ziua ), atunci sigur slăbești. Și slăbești mâncând mușchi de vită în sos de gorgonzola, unt 82% cu cașcaval pe o felie de pâine hipoglucidică la 2 noaptea sau un pumn de nuci ca și gustare. S-a întâmplat și se va întampla. Dietele nu trebuie să fie o corvoadă. Când am spus, însă, că mănânci regește, nu am exclus vreodată deficitul caloric (undeva trebuie să existe un deficit caloric pentru a slăbi ), și nu am recomandat cuiva să se îndoape regește. E, totuși, o diferență.
2. De ce reușim să slăbim atunci când mâncăm grăsimi și când facem foamea nu ne atingem ţelul, ba mai mult, ne îngrășăm?
Să faci foamea nu ține. E contraproductiv. Să zicem că reușești o săptămână, iar în săptămâna următoare rupi frigiderul. Ai pus la loc tot ce ai pierdut. Există un nivel al deficitului caloric față de nivelul de menținere sub care nu poți să cobori, pentru că nu vei rezista fizic. Pe dieta low carb se poate rezista mult mai ușor la calorii puține, dar asta e cu totul o altă discuție. Înfometarea, după părerea mea, nu funcționează dintr-un singur motiv – oamenii nu rezistă o lună la senzația de foame. Am scris recent că o cură de slăbire senzațională e cura cu grâu. Îți trebuie numai voință și ambiție. În prima zi un bob, în a doua zi două boabe, în a treia zi trei boabe, iar peste 30 de zile o colivă întreagă. Ăsta e adevărul. Înfometarea dramatică nu funcționează, ci e chiar periculoasă.
În schimb, atunci când mâncăm grăsimi și proteine ( carne, ouă, brânză, oleaginoase vegetale), sațietatea apare foarte repede. Dacă mai mâncăm și suficiente legume verzi sau salate care aduc volum și fibre, lucrurile vor functiona și mai bine.
3. Cum deosebim grăsimile bune de cele rele?
Cu grăsimile bune și grăsimile rele se poate deschide o cutie a Pandorei când începi să vorbești despre asta. O să încerc să trec peste teoria saturatelor, polinesaturatelor, mononesaturatelor, omega-3 și omega -6, cis, trans etc. și o să spun simplist și pe înțelesul tuturor : orice grăsime naturală neprocesată poate fi considerată sănătoasă ( dacă nu exagerăm cantitativ ) și orice grăsime procesată ar putea fi considerata nesănătoasă ( deși chiar și aici există unele studii care nu vor fi de acord cu afirmația mea). Spre exemplu, majoritatea oamenilor mănâncă margarina industrială – cea mai ieftină și nesănătoasă ( după părerea multora ) sub formă de dulciuri, zaharoase, făinoase, patiserie, cofetărie – produse cu etichetă, cumpărate din comerț. E așa-zisa grăsime rea, dar ascunsă. Cel care nu citește eticheta nici măcar nu știe că produsul acela are ulei vegetal hidrogenat. Acum unii spun că margarinele de nouă generație ar fi mai bune (au și studii în spate ca să afirme asta), dar ca idee, din punctul meu de vedere, acesta este un exemplu de grăsime rea, ascunsă. Apoi grăsimile procesate – arse, prăjite, mutilate termic – iarăși nu mai au cum să fie sănătoase. Din toată teoria asta, omul trebuie să rămână cu următoarea idee – grăsimea din ou e sănătoasă, grăsimea din unt e sănătoasă, grăsimea din măsline e sănătoasă, grăsimea din semințe și nuci e sănătoasă, cu mențiunea că atunci când le procesezi prea tare, chiar și acestea, naturale fiind, pot deveni nesănătoase. În orice caz, trebuie ținut cont de faptul că trebuie să existe rescricție calorică dacă vrei să slăbești – deci nu poți mânca grăsime la infinit și în orice cantitate. Unii uită asta. În plus, din când în când – să spunem o dată pe săptămână – poți să mănânci în oraș și să îți cumperi un produs dulce în care sigur e și grăsime nesănătoasă – să spunem că mănânci o prăjitură – în mod sigur comerciantul nu a folosit unt, nici măcar în cazul unei cofetării mai scumpe – dacă ar fi toate prajiturile cu unt, nu ar rezista pe raft. Totodată, uleiul de măsline care a beneficiat de o uriașă reclamă se pare că este adesea contrafăcut. Așa încât mai bine mănanci măsline, decât să mănânci ulei de măsline.
FOLLOW ME
4. Care este regula principală după care trebuie să ne ghidăm dacă vrem să slăbim mâncând regește?
Mâncăm doar alimente din categoriile permise, doar când ne e foame (diferit de sete și poftă) și e aproape imposibil să nu slăbim.
5. Ceea ce ai descoperit tu este de departe un vis frumos pentru toți gurmanzii. Cum ai ajuns la această descoperire?
Dietele low carb nu sunt inventate de mine. Eu asta am aplicat și prin metoda asta am slăbit, am început să-mi pozez mesele și la doi ani distanță, după nenumărate apariții, sunt aici. Am fost gras toată viața, am avut 115 kg la un moment al vieții mele, ulterior am slăbit până la 81 kg, dar acum oscilez între 85-87 kg – este o greutate care îmi convine mai mult. Lucrul pe care l-am facut și îl fac în continuare pentru milioane de oameni (pagina mea de Facebook atinge la ora asta 1.6 milioane de oameni săptămânal) este că am pozat toate mesele mele, zi de zi, exact înainte să mănânc, masă cu masă. Acest lucru a dus foarte repede informația mai departe, sute sau chiar mii de oameni au slăbit cu informația oferită de mine, iar treaba asta mă bucură nespus.
6. Este scump acest regim?
Depinde : dacă mănânci nuci macadamia, mușchi de vită argentinian, somon oceanic, foie gras, icre negre – zilnic, la toate mesele…da, e extrem de scump, prohibitiv…
Dacă mănânci, însă, ouă (de preferat, de țară ), carne (de orice tip, dar de preferat din surse de țară), brânza (la fel ), pește (aici merge și macroul, și păstrăvul, și heringul, merg și sardinele ), legume și salate, ciuperci, ierburi, fructe puțin dulci, lactate fermentate, oleaginoase vegetale (aici pot fi folosite și semințele de floarea soarelui sau nucile românești), atunci poți să scazi costul dietei până la un nivel la care poți mânca destul de bine cu nu foarte mulți bani. E greu de zis pentru că trebuie să te gândesti la cine te raportezi. Eu pozez într-adevăr ce mănânc eu, iar pe Facebook am fost injurat de câteva ori atunci când am mâncat macadamia sau cerb sau vânat – nu că s-ar întâmpla zilnic. Asta e situația – salariile sunt cele care sunt, se muncește mult și se câștigă relativ puțin, dar asta nu o pot schimba eu. Eu ofer informație. Ce face fiecare cu ea, e strict problema lui.
Dar, din punctul meu de vedere, această dietă nu e scumpă. Cerealele procesate pentru micul dejun costă mai mult decât mușchiulețul de porc (asta dacă vei compara prețul pe kilogram). Și e doar un exemplu.
7. Cât timp poate mânca cineva regește? Pe termen lung este indicat să mâncăm grăsimi?
Nu e nici un fel de problema dacă mănânci pe termen lung grăsimi. Contrar părerii generale, grăsimile nu sunt periculoase. Nici chiar grăsimea animală. Studiile de ultimă oră au scos untul de pe lista grăsimilor periculoase. Chiar faimoasa revistă Time are pe coperta din ultimul număr afirmația ” Eat butter „. Cea mai mare problemă este combinarea grăsimilor cu carbohidrați ( și aici tot dulciurile, zaharoasele, făinoasele, produsele de patiserie și cofetărie reprezintă cea mai mare problemă ). Ca să o spun foarte clar și foarte simplu – atâta timp cât limitezi carbohidrații, poți mânca grăsimi. Dacă, însă, te îndopi cu carbohidrați, sigur nu-ți vor face bine grăsimile, pentru că le vei stoca ușor. Asta e toată treaba. Atâta timp cât vorbim despre grăsimi naturale, nu are de ce să ne fie rău.
8. Ce facem cu legumele? Știm cu toții că pentru o viață sănătoasă trebuie să consumăm legume și fructe proaspete, își au ele locul în dieta ta?
Legumele nu sunt excluse deloc dintr-o dietă low carb. Aici nu vorbim despre prima fază a dietei Dukan, care este strict proteică. Din punctul meu de vedere, atăta timp cât e vorba de cantități rezonabile (adică până la 500 grame de legume pe zi, predominant verzi ), nu îți vor strica dieta. La fructe e, însă, ușor problematic, dar dacă te limitezi la mixuri de fructe de padure sau citrice, poți mânca să spunem 200 grame pe zi, sau chiar 300 grame pe zi, într-o dieta low carb, limita fiind în jur de 50 de carbohidrați pe zi. Deci în acești 50 de carbohidrați poți sa te încadrezi cu aproape 800 grame de legume și fructe puțin dulci zilnic. Mulți mănâncă mult mai puține în fiecare zi, dar consumă carboidrați rafinați din alte surse.
9. Cineva care are anumite afecțiuni poate urma dieta ta?
Aici nu pot vorbi în mod general – cei bolnavi trebuie să fie văzuți de doctor și să urmeze indicațiile medicului lor curant. Cei sănătoși ( dar supraponderali / obezi ), trebuie să se documenteze. În general, un adult sănătos poate ține o dietă low carb fără mari probleme, urmând să-și îmbunătățească o gramadă din problemele de sănătate – spre exemplu, să-și aducă glicemia în limite normale ( dacă o are crescută), iar o dată cu scăderea în greutate să-și amelioreze problemele articulare sau să-i scadă tensiunea arterială, să-și amelioreze o dislipidemie ( prin scăderea trigliceridelor, creșterea HDL colesterol ), să-și amelioreze un sindrom metabolic. Dietele low carb sunt sigure. Însă, spre exemplu, un diabetic de tip 1 care necesită insulină pentru supraviețuire, ar putea avea probleme dacă ține după ureche o astfel de dietă și nu-și face insulina doar în funcție de glicemii. Adică se poate ajunge la hipoglicemie, comă hipoglicemică și chiar deces. Nu e de glumit. De aceea recomand mereu documentare. Dieta e sigură, există o amplă experiență chiar pe copii cu epilepsie, s-a folosit ani de-a rândul în sindroamele epileptice refractare la tratamentul cu antiepileptice, multe studii arată că oferă beneficii în cancer, boala ovarelor polichistice, diabet, dar trebuie înțeleasă corect. Nu e o dietă de ținut după ureche, mai ales dacă ai probleme de sănătate. Repet – ești bolnav, consulți medicul, respecți indicațiile, altfel îți asumi consecințele.
10. Ce le recomanzi celor care poate și-ar dori să slăbească, dar nu au suficiente resurse financiare pentru mâncare?
E greu de zis. Există întotdeauna alternative mai ieftine, dar și acelea costă ceva. Din păcate, eu cred că soluția nu este să găsim o modalitate de a rezolva problemele la nivelul acela, ci trebuie cumva mărit venitul pentru ca omul să-și permită mai mult. E foarte greu să dai o soluție.
11. Dar celor cărora le lipsește voința?
Voința e necesară în primul rând. Dacă nu vrei să slăbești, nu slăbești, e chiar atât de simplu. Și dacă te operezi și-ți faci un stomac cât un pix ( după ce dai vreo 5000 – 11 000 euro ), tot poți să te îngrași, pentru că și în stomacul acela cât un pix tot intră 100ml de Nutella, iar dacă mănânci câte un borcan pe zi, îți depășești caloriile și te vei îngrășa. Orice metodă ai alege pentru slăbit, trebuie întâi să vrei. Dacă nu vrei, nu slăbești. Dacă te păcălești singur, nu slăbești. Ideea e simplă – oricine poate slăbi, doar să vrea. Cei care nu vor, nu vor slăbi niciodată.
12. Există dieta perfectă?
Nu. Există o dietă perfectibilă pentru fiecare individ, ținând cont de vârstă, înălțime, greutate, nivel de efort fizic, alimente preferate, boli. Nu există o dietă perfectă pentru toată lumea, dar, dacă mă întrebi pe mine, o dieta low carb care exclude 99% din alimentele procesate e o dietă foarte bună. Mâncând carne, organe, pește, legume, salate, crudități, lactate, brânzeturi, ouă, oleaginoase vegetale și fructe puțin dulci, sigur te ferești de o grămadă de lucruri nesănătoase. În esență, dacă rămâi doar cu lucrurile pe care le poți obține din natură, nu are cum să-ți fie rău. Dacă „mănânci ambalaje ” și „reclame”, îți asumi profitul producătorului și lipsa sănătății tale.
13. Care sunt scuzele cele mai frecvente pe care le auzi de la pacienții tăi?
Eu nu prea aud scuze, pentru că din momentul în care un om vrea să colaboreze cu mine, se ține de treabă. Altfel, nu colaborez eu cu el. Oamenii au foarte multe scuze imaginare și inventate până să se apuce de dietă – nu am timp, sunt ocupat, nu am chef, nu am bani, nu am cum să ajung la sală, muncesc prea mult, când să am timp și de asta, nu pot să gătesc, eu sunt obișnuit așa etc . Sunt milioane de scuze, dar este și o vorbă, poți avea scuze sau poși avea rezultate. Fiecare își alege și își asumă. Atâta timp cât faci în continuare aceleași lucruri pe care le faci de ani de zile, ar fi o nebunie să te aștepți la rezultate diferite.
14. Cât de mare este satisfacția ta atunci când vezi că un pacient a slăbit?
E o mare satisfacție să vezi că oameni cu care ai colaborat slăbesc spectaculos, mai repede decât s-ar fi așteptat și ei. E o mare satisfacție să schimbi viața atâtor oameni, pentru că exact asta faci. Partea cea mai interesantă este că de fapt e 99,99% meritul lor, dar ei îți mulțumesc tot ție pentru ceea ce ai făcut pentru ei. Tu ești informația, direcția, motivația, dar ei actionează. Așa cum le zic eu multora, informația valorează enorm, dacă e aplicată. Dacă nu, are valoare nulă. Primesc nenumarate mesaje, ele sunt publice, atât pe pagină, cât și pe site, sunt mii de oameni care mi-au scris de-a lungul timpului…mii de oameni care mi-au zis cât de mult i-am ajutat. Eu am zis de nenumarate ori că oricine poate să aibă rezultate și cu informația oferită de mine în mod gratuit pe site și pagină. Cred că mă bucur enorm când îmi spune cineva că a slăbit extreme de mult urmărindu-mi mesele. Atunci îmi dau seama că nu vorbesc degeaba, ca sunt urmărit, ascultat și că oamenii își schimbă viața în bine.
15. Există perioade din an mai „aglomerate”? De Crăciun, revelion, sezon estival 🙂
În top 10 al Rezoluțiilor de Anul Nou este întotdeauna dorința de a slăbi. Asta e situația. Din punctul meu de vedere, eu sunt la un anumit nivel în care sunt căutat tot timpul. Nu cred că există o perioadă mai aglomerată sau o perioadă mai puțin aglomerată. Dar, ca idee, în perioada concediilor de vară sau de iarnă, în preajma marilor sărbători de peste an, oamenii nu mai sunt dornici să slăbească. La români, sărbătorile înseamnă mâncare – multă, bună, apetisantă…deci dietele, de orice tip ar fi ele, ajung în ultimulor loc pe lista priorităților. Pe principiul “ mă apuc după Paște” sau “mă apuc la Anul”, evident, asociat cu “mă apuc luni de dietă”. Era și un dialog minunat la un moment dat: „- Cine suntem noi ? Grașii ! Și ce vrem noi ? Să slăbim ! Și când ne apucăm de dietă? De luni! Azi e luni ! Lunea viitoare ! ”
Cam asta e și treaba – depinde doar de oameni. Ei trebuie să vrea. Dacă vrei, poți ține dieta în orice perioadă a anului. Iar după ce ai învățat și ai slăbit și ai înțeles toată treaba, îți dai seama că tot vei ține o formă de dietă, pe viață. Poți să-ti bați joc din când în când și să mănânci orice, dar nu oricând și nu oricât și nu foarte des.
