Am nevoie de atât de multe… am atât de multe dorinţe şi numai cine trăieşte cu mine, sub acelaşi acoperiş ştie cât de tare îmi doresc să fac, să dreg, să am, să fiu, să…orice! Nu ştiu ce şi cum vă doriţi voi, dar eu AZI ÎMI DORESC DIN TOATĂ INIMA O ÎMBRĂŢIŞARE!!
Da, da!! Am momente în care aş vrea lumea! Dar sunt altele, acelea în care eu sunt doar eu, în care ştiu că tot ce îmi lipseşte este o îmbrăţişare apăsată şi strânsă, puternică, sinceră de la tine!
De la tine, iubitul meu soţ.
De la tine, iubitul meu fiu, Alex!
De la tine, scumpa mea, Alesia!
De la tine, mama. Şi de la tine, tata.
FOLLOW ME
O îmbrăţişare de la tine, Anna. Şi de la TINE!
Chiar dacă nu conştientizăm, sunt convinsă că şi voi, fiecare în parte aţi simţit de fiecare dată forţa care zace într-o pereche de braţe încrucişate de gâtul meu.
Şi dacă nu aţi făcut asta până acum, cu prima ocazie, faceţi acest experiment! Este incredibil ce poţi simţi în acele clipe.
Dacă nu aş trăi această minune şi dacă Dumnezeu nu m-ar fi binecuvântat cu această fericire, aş fi dat orice ca să fiu strânsă în braţe, în fiecare zi, dimineaţa, prânz şi seara..
Ca să mă înţelegeţi cât de mult înseamnă pentru mine, vă spun că mai ales atunci când sunt singură şi când nici perechea de pantofi din noua colecţie Valentino, nici geanta Gucci nu valorează tot la fel de mult ca o îmbrăţişare.
Ca să mă înţelegeţi cam cum simt atunci când îţi simt îmbrăţişarea, am să îl citez pe Jacques Prevert: „Milioane şi milioane de ani şi tot nu mi-ar putea da jumătate din timpul suficient pentru a descrie acea mica clipă de eternitate când îţi pui braţele în jurul meu şi eu îmi pun braţele în jurul tău.”
Un gest atât de mic ce duce şi aduce o forţă şi o trăire atât de mare!
De ar fi să descriu acest gest într-un singur cuvânt aş spune uragan.
Şi acest gest nu este doar o dovadă de afecţiune şi atât. Este o dovadă de afecţiune care vindecă, sufletul şi trupul.
Ne dă încredere în noi.
- Ne face să simţim că nu suntem singuri.
- Ne ajută să depăşim momentele dificile.
- Ne face să devenim mai buni. Sau măcar să ne dorim să fim mai buni!
- Ne vindecă.
- Ne relaxează.
- Ne eliberează oxitocina, acel hormon responsabil cu ataşamentul şi dragostea.
- Ne reglează bătăile inimii.
- Ne facilitează circulaţia sângelui către organele vitale, în acest fel sunt prevenite atacurile de inimă.
- Ne creşte stima de sine.
- Ne face să fim mai darnici. Nimic nu se compară cu sentimentul acesta minunat pe care îl trăieşti când dăruieşti.
- Ne face să SIMŢIM CĂ TRĂIM!!
Dacă nu v-am convins, vă mai spun că o îmbrăţişare poate ajuta în mod evident sistemul nervos. Aşadar, voi hotărâţi când şi cum aveţi nevoie de o îmbrăţişare! 🙂
PS: pe tine cine te-a îmbrăţişat azi?
