8 IMAGINI care arată de ce nu trebuie să-ți lași copiii singuri acasă

Scris de Laura P la 04 octombrie 2017

Iată niște reguli pe care ar trebui să le iei în considerare atunci când vine vorba de siguranța copiilor:

Cât timp vei fi plecat?
Copilul tău respectă instrucțiunile? Va respecta regulile dacă tu pleci?
Mai rămân și alți copii acasă? Cât de mulți și de ce vârstă?
Cât de sigur este cartierul tău?
Copilul tău s-ar simți în siguranță dacă rămâne singur?

Iată câteva lucruri pe care trebuie să le știi înainte de a-ți lăsa copilul singur acasă?:

Regulile de bază
Ce pot și ce nu pot să facă. Fii cât mai specific și nu lăsa nimic nespus.
Cum să încuie / descuie ușile și ferestrele
Faceți un test pentru a te asigura că știe cum să facă aceste lucruri.
Vorbiți despre siguranță și despre cât este de important să nu răspundă la telefon sau să nu deschidă ușa altor persoane în afară de tine.
Informațiile de urgență
Cercetează planurile evacuării de urgență.
Reguli legate de cartier sau prieteni
Poate să meargă afară la joacă? Da sau nu? Fii categoric/ă.
Regulile din bucătărie

De obicei, copiii mici nu ar trebui să pornească aragazul sau cuptorul fără supravegherea unui adult. Pe măsură ce cresc însă ar trebui să aibă voie în bucătărie.

Lasă copilul să-ți pună întrebări sau să își exprime nedumeririle

Nu trebuie să îi sperii, dar trebuie să discutați deschis ca să te asiguri că se simt bine dacă rămân singuri acasă. Acest lucru se rezumă la întrebarea: e sau nu pregătită? Unii copii de zece ani se roagă să rămână acasă, iar alții nu ar vrea să fie lăsați singuri niciodată.

7 ani și mai mici – copiii de această vârstă nu ar trebui să fie lăsați niciodată singuri acasă, indiferent de ce interval de timp e vorba.
8 – 10 ani – copiii de această vârstă nu ar trebui să fie lăsați singuri acasă pentru mai mult de o oră și jumătate. Și numai pe lumină sau seara devreme.
11-12 ani – copiii de această vârstă pot fi lăsați singuri pentru maxim trei ore, dar nu noaptea târziu.
13-15 ani – copiii de această vârstă pot fi lăsați nesupravegheați, dar nu și peste noapte.
16-17 ani – copiii de această vârstă pot fi lăsați nesupravegheați.

Reguli de siguranță

Copiii trebuie să țină minte: numele complet, adresa, numărul de telefon.
Pune-le la dispoziție o listă de urgență, cu numere la care pot suna dacă se întâmplă ceva.
Spune-le vecinilor că cel mic / cea mică ar putea să rămână singur/ă acasă.
Sună-ți copilul de câteva ori cât ești plecat.
Spune-i copilului să nu meargă în casele altor oameni (nici măcar ale vecinilor) fără permisiunea ta.
Creează-i un locșor în care să se adăpostească dacă simte că e în pericol.

Iată 7 fotografii amuzante care arată de ce nu ar trebui să-i lași pe cei mici nesupravegheați:

1. Atunci când vrei să arăți ca un ștrumf

2. Acum face și ea ce vede la tati

3. Și asta e exact ce face mami

4. Atunci când vrei să renovezi

5. Când vrei să te asiguri că animăluțele sunt bine hrănite

6. E mai amuzant să mănânci de pe jos

7. E super să fii curățel

8. Cea mai bună dovadă de iubire

Citește și: 10 sfaturi pentru a crește copii fericiți

Toți tindem spre a atinge fericirea în cea mai pură formă a sa. Pentru unii dintre noi, fericirea este un lucru mărunt, dar atât de greu de obținut… Ei, dar ce ne facem dacă suntem în rolul părinților care ne dorim să creștem copii fericiți? Pentru că asta ar trebuie să fie principala grijă a fiecăruia dintre noi, cei care avem prichindei acasă. 🙂

Înainte de a mă așeza în fața laptopului să scriu acest material, am sunat-o pe doamna Dr. Tocaci Georgiana-Alina, medic specialist Psihiatria Copilului și Adolescentului, Spitalul Muntenia Medical Competences SA, Pitești, Argeș. Ea este cea care, de fiecare dată când îi solicit ajutorul, indiferent cât de ocupată este, își face timp pentru a-mi oferi cele mai bune și documentate răspunsuri. Și îi mulțumesc pentru acest lucru.

Când am întrebat-o cum să facem să ne creștem micuții fericiți, doamna Dr. Tocaci Georgiana-Alina mi-a spus că „a fi părinte este o provocare și pentru că ne confruntăm cu o multitudine de factori de stres, ajungem să ne dezechilibrăm emoțional, pierzând astfel legătura cu copiii noștri. Ei însă au nevoie de această legătură pentru a-și dezvolta inteligența emoțională, așadar primul pas este să ne reglăm noi emoțiile pentru a-i învăța cum să și le regleze și ei.”

Dacă nu aveți copii, credeți-mă pe cuvânt de mamă, că nu este deloc ușor să îi crești. Este cea mai mare provocare din câte am avut eu de trăit, cel puțin până la această vârstă. Și fiecare zi poate fi o filă de poveste, dar și o capcană din care numai cu multă răbdare poți ieși.

„Copiii nu au nevoie de părinți perfecți, ci de părinți care să le ofere căldură, părinți care să-și dea seama când greșesc, cum să se reechilibreze și cum să se reconecteze cu ei”, este răspunsul specialistului. Și vă recunosc, este cel mai frumos și sensibil pe care l-am auzit până acum!

Și cum cel mai bun exemplu este chiar exemplul personal, noi, părinții trebuie să avem multă blândețe, cumpătare, dar mai ales răbdare.

Medicul specialist în Psihiatria Copilului și Adolescentului- Tocaci Georgiana-Alina, spune: „copiii învață cum să facă față stresului observând adulții din jurul lor. Astfel, atunci când un părinte se simte stresat, cu mușchii încordați la maxim și are tonalitatea vocii ridicată este un semn că are șansa de a-și învăța copilul ceva important.
Atunci când depășește cu bine aceste stări, părintele îl învață pe copil următoarele lucruri:

• cum să faci față stresului
• să comunice respectuos chiar și atunci când este stresat
• să facă față unui conflict fără să lovească
• să țină cont de sentimentele celor din jur
• să își atingă obiectivul fără a răni fizic sau emoțional pe cineva

Atunci când un părinte reușește prin propriul exemplu să îl învețe aceste lucruri pe copil, el a atins niște obiective pe termen lung.”

1. Explicați-i ce este bine și ce este rău
Specialistul spune: „dacă un copil face ceva greșit, vorbiți cu el și arătați-i sau explicați-i ce este bine și ce este rău.” Din experiența mea, am observat că atunci când o cert pe Alesia că a făcut vreo trăsnaie, dar nu îi dau și explicații să înțeleagă ce nu e bine, repetă experiența. Atunci când stăm de vorbă și o fac să înțeleagă unde greșește, nu mai face. Face altele :))

2. Stabiliți reguli și respectați-le și voi ca părinți
Medicul Tocaci Georgiana-Alina, spune că „atunci când stabiliți reguli, de exemplu ne uităm la televizor o oră pe zi, nu vorbim la telefon în timpul mesei, trebuie să aveți grijă să respectați și dumneavoastră aceste reguli, altfel cei mici vor simți confuzie. Copiii învață cel mai bine atunci când sunt sprijiniți, informați și ajutați să găsească cele mai potrivite metode pentru a-și atinge obiectivele. Ei au nevoie să înțeleagă motivele pentru care părinții stabilesc limite și reguli.„

3. NU îl etichetați
Atunci când greșește, aveți grijă să criticați comportamentul și nu copilul! Specialiștii recomandă să „nu puneți copilului etichete (rău,obraznic, neascultător, dezordonat, indisciplinat, etc.). Este important să nu scoateți în evidență sau să-i atrageți atenția tot timpul asupra defectelor lui pentru că atunci îi veți scădea stima de sine.” De multe ori, atunci când îi spunem copilului că este într-un fel sau altul, acel copil va ajunge să creadă chiar și el că este așa. Și se va comporta ca atare. De aceea este și indicat să îi spunem lucruri frumoase, pozitive.

4. Uitați-vă în ochii lui atunci când îi vorbiți
Când îi vorbiți, acordați-i toată atenția voastră. Priviți-l în ochi pentru a vedea că sunțeți acolo, lângă el 100% și nu sunteți implicat (și) în alte activități. „Învățați-l pe copil să-și asume responsabilitatea pentru deciziile și acțiunile lui. Este un obiectiv pe termen lung care îl va ajuta pe tot parcursul vieții. Învățați-i să fie independenți și manifestați încredere în abilitățile copiilor de a lua decizii și de a face față deciziilor luate”.

5. Petreceți timp de calitate cu copilul
Și tot doamna doctor spune: „lăsați gadget-urile: telefoane, tablete, calculator, televizor, jocuri online, să vă îndepărteze sau să vă limiteze timpul petrecut cu copilul. Copilul are nevoie să știe că este mai important decât munca voastră, are nevoie să vă jucați cu el, să-l ascultați și să-i răspundeți la întrebări.” Ceea ce am observat și când am realizat interviurile cu copiii care au oferit sfaturi părinților, #sfaturipentruparinti, toți prichindeii își doresc să petreacă și mai mult timp alături de părinți.

6. Fiți alături de ei, indiferent de situație
„Respectați sentimentele copilului ajutându-l să spună în cuvinte ceea ce simte. Nu râdeți și nu îl pedepsiți dacă îi este frică în anumite contexte. Fiți suporterul copilului, nu managerul lui. Fiți alături de copil și în momentele lui bune, dar și în momentele lui dificile.” Cred că mai mulți dintre voi ați observat că atunci când vă amuzați pe seama copilului, acesta nu vă va mai spune ce a făcut, ci va face ceea ce îi trece lui prin cap. Când va crește își va menține obiceiul de a căuta singur soluții, dar nu mereu se le găsesc pe cele mai bune. Fericirea înseamnă să știi că nu ești singur și, indiferent de situație, ai pe cineva aproape care te va ajuta!

7. Vorbiți cu copilul pe un ton cald și prietenos
Nu țipați la copii pentru că nu e nimic mai traumatizant pentru ei decât să vă vadă nervoși. Iar efectele sunt pe termen mediu și lung. Am citit recent cartea scrisă de Rudolf Dreikurs, „Cum să crești copii fericiți”. Iată ce spune autorul: „Ori de câte ori îi ordonăm copilului sau încercăm să îl determinăm să facă un lucru, îl invităm la o luptă de putere. Asta nu însemană că nu ne putem ghida sau influența copiii către un comportament potrivit. Înseamnă doar că trebuie doar să găsim o abordare diferită și eficientă. Trebuie să evităm metodele și atitudinile inutile și să ne asumăm altele, eficiente”.

8. Arătați-i respect

Oricine merită să fie respectat, cu atât mai mult copilul vostru. În plus, atunci când vrei să fii respectat trebuie să respecți. Toți copiii sunt fericiți să știe că sunt respectați și iubiți. Eu țin minte că mama și tata mă învățau că atunci când iubești, respecți. Cele două merg mână-n mână. Unde nu este respect nu este nici iubire.

9. Nu promiteți ceea ce știți că nu veți face, iar atunci când faceți promisiuni trebuie să faceți orice să vă țineți de cuvânt.

Altfel riscați să vă pierdeți din credibilitate și să le dați un exemplu pe care sigur nu vi-l doriți. În plus, o promisiune pe care nu o țineți duce sigur la dezamăgire. Și este trist pentru un adult să fie dezamăgit, dar pentru un copil este o tragedie.

10. Distrați-vă împreună

Este un mod excelent de a vă cunoaște unul pe celălalt și de a învăța să vă cunoașteți, cum să vă iubiți.

Pe lângă sfaturile pe care ni le-a dat doamna Dr. Tocaci Georgiana-Alina, vă recomand să citiți și să puneți în aplicare și sfaturile pe care le oferă Rudolf Dreikurs în lucrarea „Cum să crești copii fericiți”. Este o carte pe care eu o recomand tuturor părinților, bunicilor și educatorilor deoarece este o lucrare clasică despre îmbunătățirea relațiilor părinte-copil, este o lucrare foarte practiă, un ghid de care să vă folosiți ori de câte ori simțiți că trebuie să luați cea mai bună decizie în educare celui mic.