… prin forța pe care le-o dă inconștientul și credințele proprii!
Luați o foaie de hârtie și împărțiți-o în trei sau patru coloane.
Pe prima coloană, scrieți afirmațiile/sfaturile/automatismele verbale ale bunicilor (ceea ce vă amintiți), dacă ei au jucat un rol important în existența voastră; coloana doi trebuie să conțină afirmațiile/sfaturile/automatismele verbale ale mamei (idem); pe coloana trei, scrieți afirmațiile/sfaturile/automatismele verbale ale tatălui (idem); iar pe coloana patru, enumerați afirmațiile/sfaturile/automatismele verbale proprii.
Este important să încercați să vă amintiți tot ceea ce ați auzit, dar și ceea ce ați declarat voi înșivă, în momente faste sau nefaste. Și le treceți pe foaia de hârtie sau pe pagina word.
O să vă dau un exemplu. Bunica ne tot repeta, nouă, nepoatelor sale, expresia ”Banii sunt ochiul dracului”. Mama completa cu ”mai bine sărac, decât bogat și spurcat”, iar tata finaliza apoteotic: ” lasă, că avem atât cât trebuie! Ce-i prea mult, strică!”
Cum ne-a marcat existența conținutul acestor mesaje pe care le-am auzit în ”N” contexte și le-am preluat și introiectat ca fiind jurăminte (afirmații sacre)? Ne-am străduit să le materializăm, adică să le trăim ca atare. Am făcut tot ce ne-a stat în putință să nu depășim linia de bunăstare. Și asta chiar în mod INCONȘTIENT. Dacă ne simțeam prospere, intervenea sentimentul de vinovăție, acela viclean, de care n-avem habar, pentru că acționa din subteranul conștiinței noastre și destructura abundența creată. Mi-au trebuit vreo 30 de ani să îmi înțeleg parcursul și să aflu de unde mi se trage nevoia de a împărți cu alții tot ce am și de a munci mult pe bani puțini. Astăzi, situația se vede diferit. Și se trăiește la fel. Am conștientizat, am iertat, am înțeles în mod profund, am schimbat perspectiva afirmațiilor greșite și a valorilor false din existența mea. Prosperitatea nu mi se mai pare un balaur care trebuie înfruntat și ucis. Dimpotrivă. Este o manifestare a unei conștiințe extinse, morale și sănătoase. Și o trăiesc recunoscătoare.
FOLLOW ME
Ați iubit și existența v-a separat? Ați declarat, poate, într-un acces de furie sau de disperare: „Cum te-am iubit pe tine nu voi mai iubi pe nimeni”, sau ”Bărbat/femeie ca tine n-o să mai întâlnesc niciodată!”, sau ”cine o să mai ia pe mine (cine o să te mai ia pe tine!), amărâtă așa cum sunt și cu doi copii?”. Sau i-ați comunicat celui/celei care v-a trădat așteptările „ca mine n-o să te mai iubească nimeni!”.
Cum acționează aceste afirmații ale noastre sau ale oamenilor importanți din viața noastră? În primul rând, îi ținem captivi în câmpul psihic / în conștiința noastră / în memoria noastră celulară pe cei care ne-au încurcat socotelile și ne-au rănit. Fără să știm, n-am încheiat, n-am rupt legătura emoțională cu aceste persoane. Rana va fi oricând reactivată. Iar paharul este plin: ce vine bun și bine pentru voi, se revarsă. Nu vedem, nu simțim, nu atragem, nu primim.
Un alt exemplu de jurământ/credință falsă: ”oamenii sunt răi”; ”ferește-te de cei care pot să-ți facă rău”, ”prietenii pot oricând să te trădeze”. E lesne de înțeles cum ne sabotează aceste credințe, moștenite sau dobândite. Vom face totul, mai degrabă inconștient decât conștient, să putem demonstra veridicitatea acestor afirmații auzite sau ”glăsuite”. Și vom atrage/vom fi atrași fix (de) acei oameni alături de care să experimentăm logica/firescul afirmațiilor noastre.
Practici de rememorare
Ca să îmbunătățiți calitatea reamintirii, practicați, timp de două minute, respirația în patru timpi: inspirați adânc, țineți 4 secunde aerul în plămâni, expirați până la vârful plămânilor, șuierător!
Ascultați muzică de relaxare, sau/și priviți fotografiile celor care v-au fost sau vă sunt bunici și părinți. Contemplați propria viață și aflați când și în ce mod ați folosit afirmația sacră (este completată de o emoție). Puteți să folosiți și rugăciunea/mantra. Importantă este alfa sau tetha care va fi generată de creier prin aceste practici. Undele acestea cerebrale vor ajuta la introiectare și la reamintire.
Și afirmațiile pozitive pot fi sabotoare
Și afirmațiile cu încărcătură aparent pozitivă pot să vă saboteze calitatea vieții. Exemplu: ”Dacă înveți foarte bine, vei ajunge departe!” sau ”Dacă înveți de zece, atunci meriți să primești x lucru”, sau „Să-ți intre bine în cap: înveți, primești/ai, nu înveți, nu primești/ai!”.
O să învățați, agățați de o falsă cunoaștere, fără oprire. O facultate, două, trei. Un doctorat. Calificări peste calificări! Sună bine, pare bine, dar, la final, când tragi linie, afli că suferi de probleme emoționale (perfecționismul și complexul inferiorității sunt pietre de moară, greu de dus și mai ales, greu de gestionat), că organismul tău este în regres, prin suprasolicitare, că nu te mai poți bucura de multe, în viața aceasta, că neglijezi aspecte importante din VIAȚĂ!
Dacă ați rezonat cu realitatea aceasta, dacă ați acceptat că sabotorii aceștia există și se manifestă cu larghețe în existența voastră, atunci este vremea să schimbați perspectiva puterii lor în alegerile și trăirile voastre.
Acum, la început de an 2015!
Articolul de săptămâna viitoare va conține procedura de anulare a influenței afirmațiilor cu rol de jurământ în viața voastră.
Nu uitați: calitatea vieții noastre să ne fie izbânda. Stă în puterea noastră să trăim împlinirea.
Psihoterapeut
