Cum îi fac să adoarmă când n-au stare: 5 reguli de aur

Părintele care nu ştie cât de greu se adoarme un copil, ori are un înger în loc de copil, ori este cel mai fericit părinte din lume.

Vă spun asta pentru că la noi în casă, când vine momentul somnului, lucrurile se complică. Cu Alex mi-a fost foarte uşor, el este un băiețel foarte cuminte şi aşa era şi mic, dar Alesia este la polul opus. Cu ea trebuie muuultă, dar foarte multă răbdare. Până reuşeşti să o adormi pe ea, alergi prin toată casa, te joci cu toate păpuşile, adormi toate pluşurile, citeşti 3 cărţi de poveşti, colorezi şi pictezi, uneori înveţi şi câte o poezie, apoi cu puţin noroc adoarme şi ea. Dar de cele mai multe ori, reuşeşti să adormi înaintea ei. Am crezut că acest scenariu se petrece doar în casa noastră. Când am deschis subiectul cu alte prietene şi cu ceilalţi părinţi de la grădiniţă, am constatat că aşa stau lucrurile cu cei mai mulţi prichindei.

Citeam chiar un studiu în care spunea că în SUA, aproape 40% dintre copiii de grădiniţă aveau diferite tipuri de probleme legate de somn, 15% dintre ei refuzau să meargă la culcare, iar 10% sufereau de somnolenţă în timpul zilei.

De multe ori, cei mici sunt mai agitaţi în timpul zilei pentru că nu reuşesc să se odihnească bine noaptea. Dar nici somnul din timpul zilei nu este de calitate sau deloc.

Dar ce faci, dacă tu, ca părinte, vrei să îl adormi la prânz, dar el este un copil vioi şi refuză categoric prin toate mijloacele?

În primul şi în primul rând, trebuie să îl obişnuieşti să aibă un program. Ora de trezit să fie una matinală, aşa reuşeşti să îl obişnuieşti şi cu un program de grădiniţă/şcoală. Ora de culcare trebuie să fie întotdeauna aceeaşi, să nu depăşească ora 21, cel târziu.

Cel mic se odihneşte şi doarme suficient dacă:

adoarme în cel mult 30 de minute după ce l-ai băgat în pat
se trezeşte uşor dimineaţa, la ora la care trebuie să se trezească
este vioi şi are poftă de joacă toată ziua

Când începe să vorbească şi să înţeleagă, spune-i că mai are 30 de minute până când merge la somn. Când mai sunt 5 minute, anunţă-l să îşi încheie orice activitate.

Băiţa sau duşul de seară pot fi o modalitate foarte plăcută de relaxare şi pregătire pentru întâlnirea cu moş Ene. Totuşi e bine să nu aibă în cădiţă jucării care să îi atragă atenţia. Voi puteţi folosi un ton mult mai calm şi îl puteţi pregăti de ceea ce urmează să se întâmple.

Un masaj nu este binevenit doar pentru noi adulţii, ci şi pentru cei mici. Uleiurile relaxante cu lavandă pot fi o alegere foarte bună.

Poveştile citite sau spuse înainte de culcare au un rol magic de a închide ploapele unui prichindel care toată ziua a avut „treabă”.

Aeriseşte camera înainte de a culca copilul cu cel puţin jumătate de oră înainte.

Nu lăsa nimic altceva în pat în afara jucăriei preferate, aceea cu care adoarme de obicei. Altele l-ar putea tenta să se joace şi să dureze foarte mult până va adormi.

Dacă vrei să te asiguri că cel mic se odihneşte suficient, atunci trebuie să îi urmăreşti comportamentul. Dacă comportamentul micuţului tău se identifică cu vreuna din afirmaţiile de mai jos, atunci e posibil să sufere de o deficinţă în ceea ce înseamnă somnul:

adoarme de multe ori în maşină, înainte de a ajunge în patul său
este irascibil, mofturos, nimic nu îi convine
poate fi foarte sensibil şi îl afectează mai mult decât ar fi normal orice se petrece în jurul său
poate fi hiperactiv
plânge aparent fără motiv şi nimic nu îl linişteşte
adoarme oriunde, pe canapea, în braţe, etc.
se trezeşte cu greu şi doar la insistenţele părinţilor
nu ştie ce face, unde îşi lasă jucăriile sau lucrurile
este confuz
adoarme la grădiniţă sau la şcoală chiar în timpul cursurilor

La fel ca în cazul adulţilor, şi pentru copii este foarte importantă odihna. Un somn liniştit, odihnitor, îi garantează, atât celui mic, dar şi părinţilor, o sănătate excelentă. Aşadar, nu neglijaţi timpul alocat odihnei şi mai ales, nu neglijaţi calitatea somnului. Multe din afecţiunile care se transformă în boli grave şi foarte grave pornesc de la lipsa somnului.