E greu să mai spui cu precizie unde se situează cartea în ritmul accelerat al vieților noastre moderne și al consumerismului de masă, care ne guvernează existența. Prefer să cred cu tărie că, totuși, cartea rămâne începutul și sfârșitul educației, al valorii, al identității, al evoluției, a tot ceea ce înseamnă universul sau definiția unui om complet. Cărțile te forțează să evoluezi, să-ți limpezești optica, să te relaxezi. Și, deși vara este asociată, în genere, unui dolce farniente, bine ar fi sa îl însoțim de niște lecturi frumoase, recomandate chiar de către Mario DeMezzo, CEO al Grupului Editorial All.
Despre cărți, oameni și poveștile lor cu Mario Demezzo, CEO@grupul editorial All: „Avem timp pentru ce alegem să avem timp”
Nu este întâmplătoare prezența lui @ în subtitlu, așa cum bine știm, un semn specific zonei de online. Are legătură directă cu un fragment dintr-o discuție extrem de interesantă pe care am avut-o de curând cu Mario Demezzo, CEO al grupului editorial All. Are legătură cu previziunile pentru piața de carte și oricât de neobișnuit ar părea acum, s-ar putea ca la un moment dat să ne luăm rămas bun definitiv de la cartea tipărită și să deschidem larg ușile unei alte lumi. O cunoaștem deja, însă prea puțin, cel puțin aici, în România.
Vom avea biblioteci întregi în mediu virtual, vom citi pe suport electronic, iar noua realitate este mult mai complexă. În „50-60 de ani nu va mai exista decât carte electronică”, mi-a spus Mario, care știe perfect cum arată piața de carte nu numai la noi, ci și în alte țări europene. L-am întrebat cât și cum citesc oamenii, dacă suportul contează, ce facem când ne dorim să citim și ne lipsește timpul, despre edituri și cărțile la modă, iar răspunsurile merită pe deplin lectura. Iar când i-am cerut câteva motive pentru care ar trebui să nu uităm de cărți, Mario mi-a vorbit, spre uimirea mea, de generozitate…
„În acest moment, nicăieri în Europa nu putem spune că printul are mai puțin succes. Tot statistic, Anglia stă cel mai bine în Europa, având 12% din piața de carte în format digital. În cele mai multe țări din Europa, însă, cifra de afaceri pe cartea electronică este sub 5%, inclusiv în ţările mari, Germania, Franţa, Italia. În România, piaţa de carte electronică este mai mică de 1% din cifra de carte. Deci, acum, cartea pe suport de hârtie este încă mult mai populară decât e-book-ul. Estimarea mea, însă, este că piaţa de carte pe e-book-uri va exploda la un moment dat, iar în 50-60 de ani nu va mai exista decât carte electronică. Este clar că viitorul se îndreaptă spre digital, iar avantajele sunt numeroase: ai acces oricând la întreaga bibliotecă, ai o întreagă bibliotecă într-un singur „gadget”, nu mai tăiem copaci să citim cărţi, conţinutul poate fi interactiv şi mult mai atractiv etc. ”, a spus Mario DeMezzo .
FOLLOW ME
CEO-ul Grupului Editorial All a dorit să lămurească și dilema cu privire la faptul că editurile se tem de era digitală. ”editurile nu se tem în niciun fel de era digitală, dimpotrivă. Suntem extrem de nerăbdători să se „aşeze” era digitală. Este o părere greşită pe care o au oamenii, că editurile tipăresc cărţi. Cele mai multe edituri contractează serviciul de tipar. Tiparul este un business separat care are prea puţină legătură cu cartea. Editurile produc conţinut, iar de acest lucru va fi nevoie indiferent de convenţia existentă în ceea ce priveşte formatul cărţii. Reversul acestei monede este că oamenii cred că dacă e electronică, o carte poate fi gratis pentru că dacă nu mai ai costul de tipar, atunci nu mai ai niciun cost ca editură. Tiparul reprezintă, din nou, o parte foarte mică din preţul cărţii. Toate celelalte costuri, însă, rămân, iar e-book-urile e normal să aibă un cost”.
Indiferent dacă alegeți suportul fizic sau cel digital important este să alegeți să citiți și să renunțați la toate celelalte tentațiile televizorul sau laptopul spre exemplu și să deschideți o carte și să începeți să citiți. ”Dacă vrem să citim, ne găsim timp. Înainte să adormim, înainte să plecăm de acasă. Știu pe cineva, un caz extrem și pe care nu îl recomand, care citește la semafor sau în coloana de mașini când se mișcă foarte greu. 🙂 Cred că este un exemplu exagerat, dar pe care îl folosesc să demonstrez un punct de vedere simplu: avem timp pentru ce alegem să avem timp” a mai spus Mario DeMezzo.
L-am rugat pe Ceo-ul Grupului Editorial All să ne recomande câteva cărți pe care să le luăm cu noi în vacanță. Citiți în rândurile de mai jos și despre cărțile la modă.
Ce cărți de vacanță ne recomandați?
„Frați de cruce” de Ingvar Ambjørnsen
„Maimuța vine să-și ia craniul” de Iuri Dombrovski
„Între Acte” de Radu Beligan
și o polițistă: „Manichiura pentru mort” de Daria Dontova.
Există cărţi la modă?
Da! Mereu este câte o carte la modă! De la „Fifty shades of gray” la ” Elevul Dima dintr-a șaptea” (cea mai veche carte „la modă” de care îmi aduc aminte, acum peste 25 de ani) au existat cărţi care au fost la modă. O carte la modă poate ridica cu câteva procente piaţa de carte dintr-o ţară. Știu că sună ciudat, dar este adevărat. Vorbeam recent cu directorul executiv al Asociației Editorilor din Anglia și el îmi spunea că va afla în curând, dar că el este aproape sigur că „Fifty shades of gray” a ridicat în Anglia (atenţie!) piaţa de carte cu câteva procente anul acesta. O carte pe care o vinzi în zeci de ţări, în sute de mii de exemplare, îţi aduce venituri (ca industrie) considerabile care pot influenţa piaţa de carte. Din păcate, noi în România nu avem un astfel de exemplu, deşi mi-aş dori mult să fie!
Care sunt cărţile dvs preferate?
Mie îmi plac cărţile poliţiste, cu suspans. Trilogia „Sanctus” de Simon Toyne este un exemplu de carte care îmi place foarte mult.
Puteți să ne faceți un top 5 al celor mai vândute cărți ale editurii All?
Radu Beligan și Horațiu Mălăele vând foarte bine pe partea de literatură. Am început recent o serie din care mai fac parte Alexandru Arșinel, Cristian Țopescu (cu o carte în lucru) și Marin Moraru (cu o carte aproape gata). Ne-am propus să venim cu personalități care să echilibreze balanța pseudo-modelelor cu care suntem bombardați de câțiva ani. Acești autori au avut un succes foarte mare și sperăm să schimbe mai mult decât câteva cifre în vânzări. Pe medicină nu cred că ne bate cineva în România. Avem „Agenda Medicală Merck” și „Doctor Spock”, cum am zis, pe care le vindem foarte bine și sunt în top de ani de zile. De asemenea, „400 de rețete pentru bebeluși” este o carte care stă foarte bine. Avem, însă, și colecții care vând foarte bine pentru nișa lor: „In Nuce”, o colecție de filozofie, o bijuterie între alte colecții, este una dintre mândriile noastre.
Dați-ne trei motive pentru care ar trebui să nu uităm de cărți…
Am să vi-l dau pe cel mai important: eu cred că citind, mărim „fondul” de generozitate din interiorul nostru, pe care o dăruim celor din jur. Eu cred că, în fiecare zi, prin interacțiunile cu toți cei din jurul nostru, ne „măcinăm” sufletul, generozitatea. Citind, reconstruim acest depozit interior. Cred că acesta este un motiv suficient: să avem mereu generozitate, frumusețe interioară, suflet!
