În fiecare an, de 1 decembrie, ne definim și redefinim identitatea națională. E un prilej minunat nu numai de sărbătoare, ci și un răgaz în care să ne oprim în loc și să privim în oglindă. Așa cum facem de ziua noastră, poate. A mai trecut un an peste România. Avem, cu siguranță nemulțumiri, am vrea să fim performanți, sistemul medical să meargă strună, învățământul, la fel, să avem drumuri decente, să nu mai apară portretul nostru diform în presa internațională, să nu mai emigrăm de nevoie. Sunt deja discuții clișeu care ne macină constant. Însă, macăr o zi pe an, ar trebui să privim mai atent în oglindă, să nu ne mai criticăm și să vedem și partea plină a paharului. Fără a realiza un portret corect, complet, în care și partea pozitivă își are locul bine meritat vom șchiopăta în continuare și nu vom reuși să acționăm pentru a obține efectele dorite. Așadar, să ne bucurăm de 1 decembrie ca de o zi care ne amintește cât de sus putem ajunge, de valorile noastre și de faptul că putem fi primii atunci când ne propunem. Cunoaștem cu toții nume precum Constantin Brâncuși, Mircea Eliade, Henri Coandă, Petrache Poenaru sau numele sportivilor români care au făcut istorie. Lista mea cu personalități autohtone este amplă și mă face să fiu mândră, însă dincolo de numele pe care le cunoaștem cei mai mulți dintre noi găsim noi și noi exemple de români deosebiți. Româncele noastre nu au fost înzestrate doar cu o frumusețe aparte, ci au reușit și reușesc în continuare să facă performanță în domeniul lor de activitate. Iată trei românce extraordinare care au rămas în istoria lumii: Elisa Leonida Zamfirescu, prima femeie inginer din lume, Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, prima femeie din lume doctor în drept, Vera Atkins, cea mai importantă femeie-spion din al Doilea Război Mondial.
Elisa Leonida Zamfirescu s-a născut pe 10 noiembrie 1887 la Galați, într-o familie de intelectuali. După terminarea liceului s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele din București, astăzi Universitatea Politehnică, însă, din cauza prejudecăților, a fost respinsă. În acea perioadă, femeilor le era refuzat dreptul de a urma o astfel de facultate. Elisa nu și-a abandonat însă visul. A plecat la Berlin unde s-a înscris la Academia Regală Tehnică. A fost prima femeie studentă a acestei universități. Nici aici nu a fost însă acceptată cu ușurință. Pe parcursul studiilor a fost ocolită de multe ori de profesori. Chiar în momentul înscrierii, decanul, care s-a lăsat cu greu convins, a ținut să invoce chemarea esențială a femeii, cei trei K – Kirche, Kinder, Kuche (biserica, copiii, bucătăria). Același decan i-a înmânat diploma de absolvire cu admirație. Presa vremii nu a trecut cu vederea evenimentul, consemnând: „Elisa Leonida, prima femeie inginer din țara noastră și din Germania”. Deși i s-a oferit un post de inginer în Germania, Elisa s-a întors în țară unde a reușit să obțină un post la Institutul Geologic din București.
În timpul Primului Război Mondial și-a riscat viața mergând pe front pentru a ajuta soldații răniți, la un moment dat fiindu-i încredințată chiar conducerea unor spitale de campanie. Pentru activitatea sanitară a fost decorată cu ordine și medalii românești și străine. Pe front l-a întâlnit pe viitorul său soț, fratele scriitorului Duiliu Zamfirescu, și tot pe front s-au căsătorit, la nuntă participând și Regina Maria.
Elisa Leonida Zamfirescu a fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume. A încetat din viață la 25 noiembrie 1973, la vârsta de 85 de ani.
Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu s-a născut la București la data de 27 aprilie 1867, în familia lui Dumitru Bilcescu, fost șef al Controlului Finanțelor în vremea domnitorului Barbu Știrbey. În 1890, Sarmiza Bilcescu a fost prima femeie din Europa care a obținut un doctorat în drept, teza sa intitulându-se „Condiția juridică a mamei”. A fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume Doctor în drept. În 1891 a fost admisă în Baroul Ilfov, însă după căsătorie s-a retras din avocatură, continuând să fie activă în cercurile feministe. S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor.
Vera Maria Atkins s-a născut pe 16 iunie 1908 la Galați. Familia ei a emigrat în Anglia în 1933, dar după câțiva ani a decis să se mute în Franța, Vera înscriindu-se la Universitatea Sorbona din Paris. În 1940 se întoarce în Anglia, iar un an mai târziu se va alătura Serviciului de Operațiuni Speciale (SOE). Misiunea ei era foarte delicată, Vera trebuia să recruteze și să plaseze femeile spion. A fost considerată cea mai importantă femeie-spion din cel de-al Doilea Război Mondial (W. Stevenson, Spymistress: The Life of Vera Atkins, the Greatest Female Secret Agent of World War II). În 1987, Vera Maria Atkins a fost numită Comandor al Legiunii de Onoare. A murit la vârsta de 92 de ani în Hastings, Anglia. Despre Vera Atkins se spune că ar fi una dintre femeile care au inspirat personajul Miss Moneypenny din romanele cu James Bond ale lui Ian Fleming.
FOLLOW ME
Sursa: Wikipedia
