Solstițiul de iarnă, sau Solstițiul din decembrie, este punctul în care traiectoria soarelui pe cer este cel mai îndepărtat spre sud. La Solstițiul de iarnă, soarele parcurge cel mai scurt traseu pe cer, ceea ce duce la ziua din an cu cea mai puțină lumină solară și, prin urmare, la cea mai lungă noapte.
În perioada premergătoare Solstițiului de iarnă, zilele devin din ce în ce mai scurte, apoi în seara solstițiului – în emisfera nordică are loc anual pe 21 sau 22 decembrie – începe iarna, potrivit NASA.
De atunci încolo, zilele devin din ce în ce mai lungi, ajungând până la Solstițiul de vară, sau Solstițiul din iunie, și cea mai lungă zi din an.
Când are loc Solstițiul de iarnă și ce se întâmplă?
Anul acesta, Solstițiul de iarnă va avea loc pe 21 decembrie. În timpul zilei, emisfera nordică va avea doar 8 ore și 46 de minute de lumină naturală. Apoi, la ora 22:19, axa Pământului va fi titrată în așa fel încât Polul Nord al Pământului se va afla cu fața la cea mai mare depărtare de Soare pe care o va atinge.
Mai exact, Solstițiul de iarnă marchează ceea ce se numește „iarna astronomică” – dar nu vă faceți griji, asta nu înseamnă că va fi mai frig decât orice altă iarnă. Această denumire este pur și simplu adoptată pentru a o deosebi de iarna meteorologică.
FOLLOW ME
În timp ce schimbarea astronomică a anotimpurilor este legată de poziția Pământului în jurul soarelui și a axei sale, anotimpurile meteorologice sunt marcate de prima zi a unei anumite luni. Astfel, iarna meteorologică precede iarna astronomică cu trei săptămâni, având loc la 1 decembrie.
Deși Solstițiul de iarnă este un eveniment anual, Pământul cunoaște de fapt două Solstiții de iarnă în fiecare an. Unul în emisfera nordică, iar celălalt în emisfera sudică.
Potrivit Britannica, axa Pământului are o înclinație de aproximativ 23 de grade și, fără acest lucru, planeta noastră nu numai că nu ar avea un Solstițiu de iarnă, dar nu ar avea deloc anotimpuri. Înclinarea axială a Pământului înseamnă că, pe măsură ce planeta noastră se deplasează în jurul Soarelui, diferite zone ale planetei beneficiază de grade diferite de lumină solară.
Fără înclinarea axială, soarele ar rămâne direct în jurul Ecuatorului și toate zonele planetei ar primi aceeași cantitate de lumină pe tot parcursul anului.
În timpul Solstițiului de iarnă, Polul Nord este înclinat la aproximativ 23,4 grade față de soare, ceea ce înseamnă că razele sale se deplasează spre sud față de Ecuator.
Pentru a vă imagina această înclinare, imaginați-vă că înclinați Pământul pe un pol masiv din emisfera nordică, prin centrul planetei și până în emisfera sudică.
Acest pol reprezintă axa Pământului și iese în spațiu din emisfera nordică și cea sudică, potrivit unui articol publicat pe blogul Watch the Skies al NASA. În timpul lunii decembrie, partea polului care se întinde din emisfera nordică este îndreptată în direcția opusă Soarelui.
Vizualizând acest pol, devine rapid evident faptul că, în timp ce polul nordic este înclinat în direcția opusă stelei noastre, polul sudic trebuie să fie înclinat spre ea.
Asta înseamnă că Solstițiul de iarnă reprezintă jumătate din solstițiile planetei noastre. Celelalte două sunt Solstițiile de vară, și s-ar putea să nu fiți surprinși să aflați că cele patru solstiții sunt interconectate.
