Felul în care comunicăm cu cei din jur este extrem de important. Nu este suficient doar să transmitem o informație, ci să știm să o adaptăm la nevoile interlocutorului și la rolul social pe care îl avem în momentul respectiv: mamă, angajată, șefă, soție, parteneră, soră, prietenă.
În acest articol vreau să vă povestesc despre cum putem reuşi să transmitem un mesaj astfel încât să fie auzit şi mai ales, corect înţeles de către copiii noştri. Mai important decât ceea ce vreau să spun este cum o spun.
Cei mici au nevoie de atenţie, dar nu o oferă foarte uşor. Şi cumva trebuie să încercăm să înţelegem, pentru că şi noi eram la fel, la vârsta lor. Ne bucuram de tot ce ne înconjura, transformam fiecare moment într-o sărbătoare şi am fi făcut aproape orice pentru ultima felie de plăcintă.
În lumea serioasă a adulţilor, toate aceste lucruri tind să pară banale sau lipsite de valoare, la un moment dat. Să privim atent în interior şi să ne gândim… nouă ce ne plăcea când eram copii? Cum ne doream să ne trateze părinţii noştri? Ce ne deranja? La ce reacţionam cel mai bine?
Cum le vorbim copiilor
Prima recomandare este să porţi accesoriul de care sunt îndrăgostiţi toţi copiii- zâmbetul. Indiferent că vrei îi sfătuieşti sau atenţionezi, fii blândă şi dă dovadă de înţelegere. De ce oare cei mai mulţi prichindei sunt fermecaţi de bunicii lor? Pentru că au răbdare şi sunt mereeeu calmi şi zâmbitori.
O altă recomandare ar fi să te gândeşti la felul în care abordezi lucrurile. Foarte mulţi părinţi se plâng că nu sunt ascultaţi. Dar de ce nu se plâng la fel de mulți că nu sunt înţelese ideile lor? Înainte să îl judeci pe copil că nu se supune regulilor tale, asigură-te că le înţeleg sau că le-ai explicat astfel încât el să perceapă corect ceea ce îţi doreşti. E normal să adaptezi felul în care explici aceeaşi situaţie unui copil de 5 ani, faţă de cum o explici unui copil de 15.
FOLLOW ME
MIC DICŢIONAR AL REUŞITEI ÎN RELAŢIA PĂRINTE-COPIL.
Tu vrei, el nu înţelege ce şi de ce. Şi nici cum ar trebui să facă. De ce acum? De eu? De ce nu mai târziu? sunt doar trei dintre întrebările pe care, poate, le auzi frecvent.
Hai să vedem împreună cum se pot schimba datele problemei. Iată mai jos câteva exemple:
În loc să spui „Nu mai alerga!” spune-i „te rog, mergi mai încet”
În loc să spui „Nu mai țipa!” spune-i „Vorbește, te rog, mai încet!”
În loc să spui „Nu arunca jucăriile! „ spune-i „Te rog, așează-le cu grijă!”
În loc să spui „Încetează să mai ţipi în felul ăsta şi nu mai plange! „ spune-i „Sunt aici pentru tine. Ce te supără? Ce s-a întâmplat?”
În loc să spui „Nu te mai juca cu mingea în casă! „ spune-i „Te rog, foloseşte doar afară mingea. Dacă vrei, ne putem juca împreună”
În loc să spui „Nu-mi vorbi în felul acesta! „ spune-i „Te rog, folosește cuvinte frumoase”
În loc să spui „Nu mă întrerupe!” spune-i „Te rog, aşteaptă să termin şi imediat, poţi interveni”
Cuvintele folosite şi tonul vocii sunt cei mai importanţi factori de care trebui să ţinem cont atunci când comunicăm cu cei mici. Nu doar pentru că sunt la vârsta la care cearta şi neînţelegerile îi pot marca, ci şi pentru că noi formăm, de fapt, viitorii adulţi. Felul în care îi tratăm şi modul în care le vorbim se vor oglindi în atitudinea lor în raport cu noi, dar şi cu cei din jur, peste ani. Mai importante decât sfaturile unui părinte, sunt acţiunile lui. Iar copiii reţin, în primii ani de viaţă, comportamentul şi atitudinea părinţilor.
Mulțumesc că ai citit acest articol. Dacă informațiile ți se par utile, le poți împărtăși cu prietenii tăi cu un simplu SHARE.
Fii mereu la curent cu postarile mele! Ce ai de facut?
- Sa ma urmaresti pe INSTAGRAM – Aici raspund cel mai rapid tuturor mesajelor pe care le primesc
- Sa te abonezi la canalul meu de YOUTUBE
- Sa dai like paginii mele de FACEBOOK
- Sa te inscrii in grupul MAMICI SI COPII FERICITI
Reguli foarte bune,dar de multe ori parcă nu mai ai răbdarea neceasară să le explici și să vorbești frumos tot timpul ,mai ales când sunt și mai mulți copii mici .Este foarte adevărat că trebuie să ținem cont și de vârsta fiecăruia,că nu putem vorbi cu un copil de 5 ani așa cum vorbim cu unul de 12 ani .Mulțumim pentru informații draga mea și chiar o să țin cont de ele .