O treime din alimentele din România ajung la coșul de gunoi

Cum putem să ne educăm obiceiurile de consum?

Sărbătorile sunt pentru cei mai mulți dintre noi perioada din an în care uităm de diete sau restricții alimentare și umplem coșurile de cumpărături cu alimente care să fie pe gustul întregii familii.

Anul acesta o mare parte dintre noi au deprins un nou obicei, cel al „stocurilor” de cumpărături, să avem în caz de orice, obicei de care m-am făcut și eu puțin vinovată. Am renunțat însă în momentul în care mi-am dat seama că e mai bine să fac cumpărături eficient decât să-mi fac rezerve din alimente pe care nu le consumăm în mod frecvent sau care sunt perisabile.

De altfel, aproximativ o treime din toate produsele din România ajung la coșul de gunoi sau sunt irosite inutil anual. Această cantitate corespunde la circa 2,55 milioane de tone de produse alimentare, ceea ce ar însemna 127.500 de tiruri umplute cu alimente, aliniate în coloană de la București până la Munchen, conform Ghidului de consum și păstrare a alimentelor – realizat de Food Waste Combat.

E șocant câtă mâncare aruncăm în condițiile în care milioane de oameni trăiesc în sărăcie sau se culcă flămânzi seara. Conform unei statistici din studiul „100 de romani” realizat de Lidl Romania și Ambasada Sustenabilității, dacă România ar fi o comunitate de 100 de copii, 9 s-ar culca flămânzi (din mediul rural) – 6 uneori, 3 în fiecare seară.

Am vrut să înțeleg mai bine de ce avem acest comportament și ce putem face pentru a fi mai responsabili, așa că am dezbătut acest subiect cu Diana Stănculeanu, psiholog, în cadrul ultimei ediții #Supermamecusuperputeri susținută cu sprijinul Lidl România.

Ne hrănim ca să ne simțim în siguranță

„Hrana reprezintă una dintre nevoile biologice de bază ale ființei umane, care ne asigură cumva supraviețuirea. Oamenii au fost, o bună parte din istoria omenirii, nomazi. Călătoreau dintr-un spațiu în altul în încercarea de a găsi un spațiu sigur unde să-și așeze tribul. Și, în momentul în care identificau un astfel de spațiu de siguranță, primul lucru pe care îl făceau este că pregăteau masa.

Asociau acest spațiu de siguranță cu nevoia de a ne liniști, a ne așeza și a mânca împreună. Și așa, creierul nostru primitiv, responsabil cu supraviețuirea, a învățat să asocieze siguranța cu comportamentul de hrană. Asocierea este valabilă și pentru omul contemporan. În continuare a ne hrăni ne asigură supraviețuirea.

Dar, dacă omul preistoric întâi căuta siguranța și apoi se hrănea, omul contemporan a ajuns să se hrănească pentru a găsi siguranța. Ne hrănim ca să ne simțim mai bine!”

Totuși, noi, cei care risipim alimentele, trăim vremuri de pace, în care nu mai avem grija lipsei hranei. De ce mai reprezintă lipsa mâncării o problemă pentru noi?

„Suntem o societate în care nu avem grija supraviețuirii fizice. Nu pică bomba deasupra noastră, nu ni se dărâmă casele, nu suntem într-o penurie de hrană. Dimpotrivă, există mai degrabă abundență, cel puțin în zonele în care locuim și noi. Anxietatea și tulburările de anxietate care au în mijlocul lor emoția de frică, starea de neliniște, starea de îngrijorare reprezintă cea mai răspândită tulburare emoțională a omului contemporan în acest moment.

Și pentru că creierul în stare de neliniște caută siguranța, se întreabă cu ce este asociată siguranța în creierul nostru primitiv? Ce au făcut oamenii atunci când se simțeau în siguranță? Mâncau! În încercarea de a căuta siguranță, de a procura liniște, de a ne simți bine, facem ceea ce se asociază cu această stare. De aceea cei mai mulți dintre noi, la stres, unde dăm fuga? În frigider!”

Trauma din era comunistă

„Noi suntem această primă generație de adulți aflați în punctul culminant al vieții noastre, într-un punct foarte bun din viața noastră mulți dintre noi, dar care avem foarte vii în amintire experiențele de pe vremea comunistă.

Vremuri în care făceam cozi pentru celebrele banane verzi care se coceau în ziar pe dulapul din casele părinților, în care lăsam rând dimineața ca să prindem o sticlă de lapte și un pachet de unt. Ei bine, aceste amintiri din copilăria noastră au rămas foarte foarte vii și formează ceea ce se numește traumă colectivă.

Deși în acest moment foarte mulți dintre adulții generației de acum experimentează mai degrabă belșugul și îndestularea, acele amintiri au rămas atât de vii și acea frică a rămas atât de adânc înrădăcinată în noi încât creierul nostru primitiv știe doar că trebuie să ne asigure supraviețuirea.

Toată lumea face cumpărături în preajma Crăciunului, toată lumea vrea o masă îmbelșugată de Crăciun, așadar riscul ca eu să nu mai prind bunătăți la raft crește pentru că competiția crește și atunci mă voi grăbi și mă voi asigura că o să cumpăr suficient încât să fiu eu sigur că nu o să mor de foame.

Astfel ajungem să cumpărăm mult mai mult decât realmente avem nevoie. Și așa se ajunge la risipa alimentară. Noi nu avem această cultură a reciclării. Nu suntem obișnuiți să folosim resturile pentru a pregăti alte noi feluri de mâncare.”

De ce cumpărăm mai mult decât avem nevoie?

„Trebuie mai întâi să devenim conștienți de felul în care acționăm, de felul în care se produce comportamentul nostru. Și, ulterior, să vedem exact de ce cumpărăm în felul acesta? Cumpăr pentru că știu ce a însemnat un frigider gol? Cumpăr pentru că știu ce a însemnat foamea în copilăria mea? Cumpăr pentru că trăiesc o stare de neliniște, o stare de anxietate pe care umanitatea în acest moment o trăiește la nivel global?

Trebuie să evaluăm situația prezentă și să luăm o decizie în funcție de informațiile de acum. Suntem în 2020! Niciun magazin nu rămâne fără resurse. Nu trebuie să ne angajăm în comportamente de consum dictate de fricile din trecut! De Crăciun avem tot o gură, tot un stomac. Vom consuma tot la fel cum o facem în mod normal. Nu mai mult pentru că nu avem cum”.

Ce facem cu resturile alimentare?

„Așa zisele resturi alimentare, mâncarea rămasă a doua zi poate fi refolosită pentru a crea noi și noi rețete. Dar dacă noi nu vrem să o refolosim, ar trebui să ne gândim că ea ar putea fi o masă în premieră pentru altcineva. În loc să o aruncăm în tomberon, o putem oferi unei persoane fără adăpost poate ori cuiva mai puțin avut.

Sau măcar să o lăsăm undeva la vedere, astfel încât să dăm șansa cuiva să o găsească și să o folosească. E important să facem liste de cumpărături. Să fim atenți la starea pe care o avem atunci când plecăm la cumpărături. Sunt atâtea studii care arată că atunci când plecăm la cumpărături și ne este foame, cumpărăm mai mult decât ar trebui. Putem introduce și aspectele legate de sănătate. Să ne gândim la ce și cât e bine să mâncăm pentru a rămâne sănătoși.”

Rețeta pentru reducerea risipei alimentare – Dacă aveți nevoie de inspirație, pe pagina de Facebook Lidl România, în seria #RetetaResponsabilă găsiți sugestii de rețete sau sfaturi practice prin care puteți reduce risipa alimentară.

Emisiunea a fost realizata cu sprijinul Lidl România, partener al primei Rețele de Bănci pentru alimente din Romania, încă de la fondarea sa, ce are ca scop colectearea gratuită de bunuri de consum de la agenți economici și le distribuie către persoane defavorizate.

Mulțumesc că ai citit acest articol. Dacă informațiile ți se par utile, le poți împărtăși cu prietenii tăi cu un simplu SHARE.

Fii mereu la curent cu postarile mele! Ce ai de facut?

1. Sa ma urmaresti pe INSTAGRAM – Aici raspund cel mai rapid tuturor mesajelor pe care le primesc
2. Sa te abonezi la canalul meu de YOUTUBE
3. Sa dai like paginii mele de FACEBOOK
4. Sa te inscrii in grupul MAMICI SI COPII FERICITI

Pe aceeasi tema:

8 din 10 locuințe din România nu au asigurarea OBLIGATORIE pentru casă Ce greșeli fac părinții când ajung cu bebelușul acasă În luna martie, iubim femeile de succes din România Bine ai venit pe cel mai citit blog de parenting din România!