15 CUVINTE sau EXPRESII pe care românii le folosesc GREȘIT


Pentru că regulile gramaticii limbii române s-au tot schimbat pe parcursul timpului, se întâmplă de multe ori ca oamenii să folosească anumite cuvinte care nici măcar nu există în dicţionar – alteori, neologismele sunt pronunțate greșit din neștiință.

Iată câteva exemple:

1. Inopinant

Conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), forma corectă este „inopinat” și înseamnă „neprevăzut”, „neașteptat”.


2. Bleumaren

Acest cuvânt se scrie corect „bleumarin” – a fost împrumutat din franceză și se referă la nuanța de albastru închis.

FOLLOW ME

Statisticile cu privire la accidente rutiere din România sunt extrem de triste… 
Mă număr printre cei care au fost implicați în accidente. Deși eram în oraș și circulam cu viteză mică, în impact, mașina a avut daună totală. I-am mulțumit lui Dumnezeu că eu nu am pățit nimic și că Alesia nu mai era cu mine în mașină, o lăsasem la școală. 
Dar știți cum își punea centura până atunci? Cu smiorcăieli și milogeală. 
Așa se punea și Nicholas în scaun până la acest experiment la care l-am luat să asiste și să vadă ce se poate întâmpla. 
Putem să le explicăm copiilor în multe feluri de ce un lucru e periculos, însă, din păcate, cel mai bine funcționează atunci când se conving singuri. 
Experimentul pe care l-am făcut pentru campania #CelMaiSigurLoc inițiată de @omvpetrom și Poliția Română a fost unul dur, dar vă recomand să arătați filmările copiilor voștri sau altor membri ai familiei care nu înțeleg de ce e important să fim asigurați în mașină. 
Nicholas se pune singur acum în scaun și sunt pregătită să-i reamintesc de acest experiment atunci când va uita și va proceda altfel. 
De ce? 
Conform informațiilor primite de la Poliția Română și Petrom: 
În 2021, 2159 de copii au fost victime pe şoselele din România. Asigurarea corectă, la fiecare drum, este cea mai bună șansă în caz de impact, iar riscurile să păţească ceva scad vertiginos. 
👉🏻 Cum îți asiguri copilul? 
Sistemele de siguranță și dispozitivele de fixare, precum scoica de protecție, scaunul auto și înălțătorul, îl protejează pe cel mic atunci când călătoriți împreună. Acestea sunt obligatorii din prima zi de viață până când copilul ajunge la înălțimea de 1,35 m 
👉🏻 Cum alegi corect un dispozitiv de protecție? 
🤍 să fie potrivit cu vârsta, înălțimea sau greutatea copilului tău
🤍 să fie potrivit pentru mașina ta, în funcție de sistemul de prindere
🤍 să fie certificat în urma unui test de impact independent (ADAC, OAMTC, Plus, NHSA, Which, RACE) 
⚠️ asigură-l pe cel mic corect, conform nevoilor lui
⚠️ nu ține niciodată copilul în brațe atunci când mergeți cu mașina
⚠️ poartă întotdeauna centura de siguranță
⚠️ fii un model pentru copilul tău: acționează cum ai vrea să acționeze el!
Statisticile cu privire la accidente rutiere din România sunt extrem de triste… Mă număr printre cei care au fost implicați în accidente. Deși eram în oraș și circulam cu viteză mică, în impact, mașina a avut daună totală. I-am mulțumit lui Dumnezeu că eu nu am pățit nimic și că Alesia nu mai era cu mine în mașină, o lăsasem la școală. Dar știți cum își punea centura până atunci? Cu smiorcăieli și milogeală. Așa se punea și Nicholas în scaun până la acest experiment la care l-am luat să asiste și să vadă ce se poate întâmpla. Putem să le explicăm copiilor în multe feluri de ce un lucru e periculos, însă, din păcate, cel mai bine funcționează atunci când se conving singuri. Experimentul pe care l-am făcut pentru campania #CelMaiSigurLoc inițiată de @omvpetrom și Poliția Română a fost unul dur, dar vă recomand să arătați filmările copiilor voștri sau altor membri ai familiei care nu înțeleg de ce e important să fim asigurați în mașină. Nicholas se pune singur acum în scaun și sunt pregătită să-i reamintesc de acest experiment atunci când va uita și va proceda altfel. De ce? Conform informațiilor primite de la Poliția Română și Petrom: În 2021, 2159 de copii au fost victime pe şoselele din România. Asigurarea corectă, la fiecare drum, este cea mai bună șansă în caz de impact, iar riscurile să păţească ceva scad vertiginos. 👉🏻 Cum îți asiguri copilul? Sistemele de siguranță și dispozitivele de fixare, precum scoica de protecție, scaunul auto și înălțătorul, îl protejează pe cel mic atunci când călătoriți împreună. Acestea sunt obligatorii din prima zi de viață până când copilul ajunge la înălțimea de 1,35 m 👉🏻 Cum alegi corect un dispozitiv de protecție? 🤍 să fie potrivit cu vârsta, înălțimea sau greutatea copilului tău 🤍 să fie potrivit pentru mașina ta, în funcție de sistemul de prindere 🤍 să fie certificat în urma unui test de impact independent (ADAC, OAMTC, Plus, NHSA, Which, RACE) ⚠️ asigură-l pe cel mic corect, conform nevoilor lui ⚠️ nu ține niciodată copilul în brațe atunci când mergeți cu mașina ⚠️ poartă întotdeauna centura de siguranță ⚠️ fii un model pentru copilul tău: acționează cum ai vrea să acționeze el!

3. Flebețe

Pentru a desemna slăbiciunea sau atracția pe care o simți pentru cineva sau ceva, corect este să spui „feblețe”.

4. Vroiam

În limba română, voința este exprimată prin verbele „a vrea”, cu imperfectul „vream” și „a voi”, cu imperfectul „voiam”. „Vroiam” este o formă hibridă.

5. Bacnotă

Forma corectă a termenului care desemnează banul de hârtie este „bancnotă”.

6. Repercursiune

Ultimul R este în plus – forma corectă a acestui cuvânt este „repercusiune”.

7. Monstră

Ar trebui să scrii și să spui „mostră”, fără N.

8. Hilar

Dacă te referi la ceva amuzant, ar trebui să spui „ilar”. „Hilar” se referă, printre altele, la chestiuni anatomice.

9. Renumerat

Forma corectă pentru acest termen, care înseamnă a plăti, este „remunerat”.

10. Dragele mele

Ar trebui să spui „dragile mele”, deoarece adjectivul „drag” la feminin este ,dragă”, iar pluralul său este „dragi”, nu „drage”.

11. Așează

Conjugarea corectă a verbului „a așeza” la indicativ prezent, persoana a treia singular este „așază”.

12. Servici

Forma corectă este „serviciu”.

13. Nu fii…

Imperativul negativ se formează cu negația și infinitivul verbului, deci corect este să spui „Nu fi…”. Apar două litere I numai la forma de conjunctiv negativ – „să nu fii”.

14. Țigare

Forma corectă a acestui cuvând este „țigară”.

15. Mi-ar place

Condiționalul optativ corect al verbului „a plăcea” este „mi-ar plăcea”, deoarece verbele cu terminația –ea la infinitiv își păstrează această formă la modul optativ.

Citește și: 5 GREȘELI frecvente de GRAMATICĂ pe care probabil și tu LE FACI

În fiecare zi auzim și citim numeroase greșeli gramaticale, din nefericire. După cum spune profesorul și lingvistul Alexandru Nicolae, membru al Institutului de Lingvistică al Academiei Române, românii fac atât de multe greșeli deoarece limba noastră are „acord bogat” și cuvintele au multe forme flexionare. Totuși, în toate limbile vorbite există abateri de la forma standard sau dialectul dominant. Formele standard și normele lingvistice sunt stabilite de Academii. Acestea sunt cadre instituționale cu scopuri clare, care difuzează normele și regulile prin intermediul cărților, școlilor și al altor instituții., pentru ca populația să fie educată și să aibă o exprimare cât mai curată.

Deși românii lasă impresia că ar fi interesați de vorbirea corectă, nu depun eforturi reale pentru a vorbi corect și, de cele mai multe ori, se supără atunci când li se atrage atenția asupra greșelilor lor.

Iată care sunt cele mai des întâlnite erori pe care le comit le fac românii, care par să nu fie deloc atenți la cum vorbesc sau scriu:

1. Evitarea cacofoniilor

Mulți oameni încearcă să evite cacofoniile făcând greșeli mult mai grave decât o simplă combinație disonantă de cuvinte, inventând sintagme inutile. Așa a apărut populara construcție „ca și”, adoptată de foarte multe persoane – chiar și în cazurile în care scopul nu este evitarea cacofoniilor.

2. Datorită / din cauza

Aceste cuvinte se folosesc diferit în funcție de context, dar nu foarte mulți oameni țin seama de acest lucru. Dacă vrei să exprimi cauzalitatea, amintește-ți că „datorită” se folosește atunci când e vorba de un eveniment pozitiv, benefic, iar „din cauza” atunci când vrei să accentuezi efectele negative ale unei situații.

3. Folosirea incorectă a imperfectului verbelor care desemnează voința

Românii par a avea probleme cu verbul „a vrea” și imperfectul său. De cele mai multe ori se spune „vroiam”, dar această formă nu există în limba română! Cuvântul este un hibrid, provenit din combinarea formelor de imperfect ale verbelor „a vrea” și „a voi”. La imperfect, „a vrea” are formele: eu vream, tu vreai, el/ea vrea, noi vream, voi vreați, ei/ele vreau, iar „a voi” formele: eu voiam, tu voiai, el/ea voiau, noi voiam, voi voiați, ei/ele voiau.

4. Misterul cuvântului „locație”

Acest cuvânt a fost folosit de atâtea ori în mod greșit, încât abia dacă se mai știe sensul lui adevărat. După cum putem citi în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, „locație” desemnează „chiria plătită pentru anumite lucruri luate în folosință temporară”.

5. Prepoziția „pe”

Prepoziția „pe” din construcția acuzativului este lăsată adesea pe dinafară, iar această greșeală este făcută inclusiv de politicieni sau alte persoane publice. Între „Pixul care este pe masă e al meu” și „Pixul pe care l-am pus pe masă e al meu” există o diferență – pixul este subiect în prima frază, iar în cea de-a doua este complement direct, deci e necesar să apară prepoziția „pe” înainte de „care”.


0 comentarii pe “15 CUVINTE sau EXPRESII pe care românii le folosesc GREȘIT

  1. Mihai says:

    Buna ziua! In fraza” Pixul /pe care l-am pus pe masa /e al meu” Unde sunt cele doua subiecte?
    In PP si in PS? Complementul direct cred ca este ”l” de la constructia ”l-am pus”(pe cine?)
    In principala ”pixul” si in secundara e subînteles…Multumesc!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește cookies. Continuarea navigării pe site reprezintă acordul tău privind prevederile aplicabile disponibile.