Se știe că majoritatea celebrităților nu ies tocmai cu oameni „obișnuiți”, dar un anumit bărbat vrea să fie excepția. Faceți cunoștință cu Robert Van Impe, cunoscut și sub numele de Average Bob, un tip care se descrie ca „mediocru” – dar care nu e deloc mediocru atunci când vine vorba de modificarea imaginilor în Photoshop.
Deși e clar că Robert Van Impe își editează astfel fotografiile numai ca să se distreze, există o tulburare psihologică serioasă legată de acest lucru.
Sindromul venerării celebrităților a fost descrisă ca o tulburare obsesiv comportamentală în care o persoană devine foarte interesată (adică obsedată) de detaliile vieții personale ale unei celebritți. Orice persoană care e în lumina reflectoarelor poate să fie obiectul obsesiei cuiva (autori, politicieni, jurnaliști), dar cercetările arată că e vorba mai ales de persoane din lumea televiziunii, a filmului sau a muzicii pop.
Printre oamenii de știință, termenul de „venerare a celebrităților” a fost folosit pentru prima dată de Dr. Lynn McCutcheon și de colegii săi, la începutul anilor 2000. Venerarea celebrităților are trei dimensiuni: ele formează un continuu și sunt numite: distracție socială, intensitate personală și graniță patologică.
Dimensiunea distracției sociale are legătură cu faptul că indivizii sunt atrași de celebritți datorită abilității acestora din urmă de a distra și de a deveni subiect de conversație cu persoane interesate de mondenități.
Dimensiunea intensității personale se referă la indivizii care au sentimente intense și compulsive pentru o celebritate.
Dimensiunea de graniță patologică se referă la indivizii care prezintă un comportament incontrolabil și au fantezii cu celebritățile.
Au fost publicate numeroase lucrări despre venerarea celebrităților care arată că există o corelație între aspectele patologice ale acestei tulburări și sănătatea mintală slabă (venerarea celebrităților apre, de pildă, la persoane cu anxietate ridicată, depresie, niveluri de stres ridicate, boală, stimă de sine scăzută). Majoritatea cercetărilor în acest domeniu au fost efectuate pe adulți. Cu toate acestea, studiile referitoare la imaginea corporală au inclus și adolescenți și au arătat că în rândul adolescenților (cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani) există o legătură între venerarea celebrităților și imaginea corporală. De asemenea, cei mai obsedați de celebrități au niveluri înalte de disociere și fantezie.
Datele de la un sondaj de 3.000 de persoane au arătat că aproximativ 1% prezintă tendințe obsesionale. Aproximativ 10% din oameni (care tind să fie nevrotici) au manifestat un interes intens față de celebrități. Aproximativ 14% au spus că fac un efort deosebit pentru a citi despre celebritatea lor favorită și pentru a socializa cu oameni care au același interes. Restul de 75% din populație nu are niciun interes pentru viața celebrităților. În general, majoritatea oamenilor au o celebritate preferată, dar nu spune că citesc despre ea sau că se gândesc mereu la ea.
Comedianul și artistul digital care deține o diplomă de masterat în marketing la Universitatea Coventry și lucrează ca un fel de jurnalist pentru revista de comedie belgiană Humo a postat câteva fotografii care „înfățișează” întâlnirile sale cu celebritățile – și par foarte convingătoare. Iată câteva dintre acestea:
#1
#2
#3
#4
#5
#6
#7
Pe aceeasi tema:
Ești o super mamă! Află care îți sunt super puterile!
Ați fost #supermame! Ce am învățat din primul eveniment din campania Super mame cu super puteri!
Îndreptar de nutriţie: mănânc şi slăbesc? Trei mituri nutriţionale despre care credeam că sunt reale
Jurnal de sarcina (10): Am făcut anunțul! Băiat sau fată?
