Dr. Nutriṭionist Ruxandra Plesea: ‘Puterea exemplului părinṭilor rămâne cel mai puternic argument‘
Obezitatea infantilă a atins cote alarmante nu doar în lume, ci şi în România. Statisticile arata că în anii trecuţi, respectiv anul 2012, România ocupa locul 3 în Europa. Medicii de la Spitalul I. C. Parhon din Bucureşti atrag atenţia că numărul copiiilor care ajung să sufere de obezitate este în creştere din cauza alimentaţiei nesănătoase, a lipsei de mişcare, şi, în general, a unui program de viaţă incorect. Primul pas pentru a preveni această suferinţă, atât fizică, dar şi psihică, este o alimentaţie sănătoasă. Iar aici un rol extrem de important il joaca prima masa a zilei, respectiv, micul dejun.
Am stat de vorbă cu medicul nutriţionist Ruxandra Plesea, care ne-a explicat cât de important este acesta pentru sănătatea copiilor noştri si cum furnizeaza ‘combustibilul’ de care organismul are nevoie pentru a functiona optim în prima parte a zilei.
„În general, copiii şi adolescenţii care iau micul dejun au mai multă energie, au rezultate mai bune la şcoală şi sunt mai sănătoşi decât copiii ce neglijează această masă. În plus, greutatea celor ce servesc prima masă a zilei este în limite normale. Copiii sunt mai feriţi de obezitate datorită unei funcţionări mai bune metabolice. Micul dejun porneşte, practic, arderile în organism iar aceste bune semnale se vor menţine toată ziua, impiedicând câştigul facil în greutate. În plus, copiii care mănâncă regulat de dimineaţă ajung mai rar la cabinetul medical al şcolii acuzând dureri abdominale, stări de leşin şi greaţă apărute pe fondul foamei şi al carenţelor nutriţionale.”
Statisticile au demonstrat că fără micul dejun, copiii sunt mai iritabili, neliniştiţi, obosiţi, mai puţin creativi, iar energia se sfârşeşte deja pe la jumătatea dimineţii. Iar problemele nu se opresc aici. Micuţii care nu iau micul dejun au tendinţa să consume mai multe calorii spre sfârşitul zilei, au o poftă crescută pentru dulciuri tocmai pentru a contracara lipsa de energie. Nutritionistul spune că toate aceste mecanisme sunt valabile şi pentru adulţi , nu doar pentru copii.
Dimineata, exista câteva alimente-vedetă, care nu ar trebui să lipsească sub nicio formă de pe masă. Aceasta ne atrage atenţia că „micul dejun trebuie să fie o masă echilibrată, care sa furnizeze toţi nutrienţii necesari corpului şi creierului. Nu ar trebui să lipsească cerealele integrale bogate în fibre, sub forma cerealelor de mic dejun sau a pâinii integrale. Acestea vor conferi energie şi saţietate pe termen lung datorită carhohidraţilor cu absorbţie lentă şi vor induce o bună funcţionare a tractului digestiv datorită fibrelor. În al doilea rând, sunt necesare sursele de proteine sănătoase (carne de calitate, lactate, ouă, seminţe, nuci), si, nu în ultimul rând, copiii au nevoie de minerale şi vitamine din legume şi fructe proaspete”. Poate lipsi cu desăvârşire zahărul! Lipsa lui nu induce nicio carenţă. „Cerealele foarte dulci, croissantele şi brioşele de la magazin, biscuiţii şi foietajele de la metrou nu sunt de bază la micul dejun. La fel, şi sarea în exces pe care o găsim în mezeluri, alături de alte componente nocive ce nu au ce să caute în farfuria copiilor”.
FOLLOW ME
În calitate de părinte, probabil te-ai întâlnit cu situaţia în care copilul îţi spune că vrea să mănânce dimineaţa lapte cu cereale. Şi, pe bună dreptate, te-ai întrebat dacă este o alegere corectă, ţinând cont că cele mai multe cereale pe care le cumpărăm din hypermarketuri conţin zaharuri.
Ruxandra Plesea ne explică dacă ar trebui să alegem acest tip de mic dejun şi ce să conţină pentru a fi o alegere sănătoasă: „Dacă cerealele şi laptele sunt produse de calitate, este foarte corect. Cerealele fără zahăr adăugat sau cu foarte puţin zahăr sunt cele care ar trebui să fie disponibile copiilor în bucătarie. Pentru aceasta, verificaţi eticheta cerealelor pe care le cumpăraţi astfel încât să vă asiguraţi că cerealele sunt integrale şi nu rafinate, că nu conţin grăsimi procesate şi că nu conţin zahăr sau orice alt nume de îndulcitor precum siropul de glucoză-fructoză. Cele mai proaste alegeri sunt cerealele procesate, prăjite, foarte dulci (cu îndulcitori calorici sau cu îndulcitori non-calorici), cu coloranţi, cu E-uri precum monosodium glutamat (MSG) şi cu multă sare. În acest caz, totul devine incorect”.
Sunt copii care dimineaţa, după ce se trezesc, cer de mâncare. Acest obicei sănătos există la toţi oamenii, în primii ani de viaţă. Condiţia ca el să se păstreze este ca familia, în special mama să se asigure că îi insuflă bunele obieiuri alimentare. „In prima copilărie, organismul ştie foarte bine când şi cât să mănânce, daca a fost corect programat în perioada erinatală, adică daca mama s-a hrănit corect în timpul sarcinii, copilul a fost alăptat la sân şi nu a fost forţat să mănânce în primul an de viaţă contrar dorinţei sale. Toate aceste lucruri vor influenţa foarte mult comportamentul alimentar al copilului pentru tot restul vieţii. In primii ani de viaţă copilul învaţă corect să identifice semnalele de foame şi de saţietate şi are o tendinţă firească de a se acorda cu acestea. Totul este să-l lăsăm să facă singur acest lucru fără să intervenim în finul reglaj şi mă refer aici la faptul că ar trebui să respectăm dorinţa copilului mic de a încheia masa chiar dacă nu a mâncat conform cu aşteptările noastre.
Când copiii cresc, intervin mulţi factori subiectivi ce pot deturna copiii de la bunele obiceiuri. Vor începe să aibă preferinţe pentru dulciuri sau pur şi simplu nu vor dori să servească micul dejun pe motiv că în primele zece minute de la trezire nu le este foame. Părintii nu ar trebui să cedeze acestor plângeri, iar o bună strategie poate contracara “noile achiziţii de comportament”. Aşadar, trezitul de dimineaţa ar trebui să se facă la o oră convenabilă pentru a putea servi în tihnă micul dejun. Nu ar trebui să fie în bucătarie alimente dulci sau nesănatoase spre care copilul se va orienta fără să înţeleagă că nu sunt şi hrănitoare.
Cei mici trebuie angajaţi activ în planificarea şi pregătirea micului dejun chiar cu o seară înainte, astfel încât acest lucru să devină o rutină. Nu ne ajutăm prea mult copilul (mai ales adolescent) daca îi punem sub nas un mic dejun gata preparat”. Pe cât se poate, parinţii trebuie să încerce să explice importanţa hranei sănătoase şi a micului dejun, pe măsura inţelegerii copilului.
Cei mici sunt foarte sensibili la exemplul părinţilor, iar copiii mai mari realizează după o discuţie ca micul dejun îi ajuta să aibă note mari, să crească în înălţime, să aibă muschi sau sa fie supli, cu un păr frumos şi cu dinţi strălucitori, mai frumoşi şi mai veseli.
Însă numai o mamă ştie cât de greu îi este să îl determine pe copilul mofturos să mănânce la micul dejun. Şi un lucru este cert: micuţii nu pot fi obligaţi să mănânce ce nu îşi doresc şi ce nu au asimilat deja ca obicei firesc în familie. Ruxandra Plesea, nutriţionist cu experienţă a întâlnit cazuri în care lupta este foarte grea în acest sens. „Este practic imposibil ca o mamă care nu serveşte micul dejun sau care bea o cafea cu biscuiţi în compania copilului sau, să-l convingă pe acesta să mănânce un sandwich cu legume cu argumentul că “aşa trebuie’’. Aşadar, puterea exemplului rămâne cel mai sigur „argument”. De aceea este esenţial ca micuţii să vadă zilnic cum parinţii lor servesc şi apreciază legumele de la micul dejun pentru a face şi ei acelaşi lucru. Obiceiurile alimentare pe care copiii le văd şi le deprind în primii 7 ani se vor întipări pentru tot restul vieţii, de aceea, copiii cu probleme de greutate provin cel mai adesea din familii de obezi cu obiceiuri alimentare defectuoase. Legumele trebuie consumate în reţete savuroase, înglobate şi alături de alimente ce fac plăcere copiilor.
O sugestie în alegerea pâinii este să optaţi pentru pâine integrală, nu doar pâine albă, iar pentru ambele variante, pâinea făcută în casă este cea mai indicată deoarece acasă se presupune că folosim mai puţini aditivi şi coloranţi la prepararea pâinii.
Industria publicităţii a depăşit limitele legale de promovare, dacă pot spune aşa, şi din dorinţa de a vinde cât mai mult, fabricile de mezeluri au scos pe piaţă produse nu tocmai sănătoase, dar ambalate foarte frumos, ba chiar tăiate în forme care mai de care mai atrăgătoare pentru ochii celor mici. Aşa se face că produsele procesate adică foarte mult denaturate de la forma lor naturală şi cu mulţi aditivi chimici sunt preferatele copiilor doar pentru că au formă de ursuleţ sau văcuţa, sau căţel, însă sunt adevăraţi spoliatori de minerale din oase, de energie şi sănătate pentru copiii noştri. “Ocoliţi produsele bogate în coloranţi sintetici, E-uri, grăsimi artificiale de genul margarinei şi zahăr. Copiii sunt mult mai sensibili decât adulţii la aceste substanţe.
Doar dacă un produs are o văcuta veselă desenată pe ambalaj nu înseamnă că este şi bun pentru copii. De obicei, pe spatele ambalajului sunt scrise şi alte informaţii nutriţionale pe care ar trebui să le citim şi să căutăm să le înţelegem, adică să ne informăm înainte de a cumpăra. De exemplu, carbohidraţii simpli de care trebuie să ne ferim copiii sau zaharurile adăugate în produse au multe nume: zahăr, sirop de porumb, sirop de glucoză, fructoză, miere, melasă,dextroză, sorbitol, etc.
Produsele bogate în combinaţia zahăr+sare+grăsime sunt deosebit de adictive pentru creierul copiilor, iar în timp sunt implicate în dezechilibre metabolice, nutriţionale, alergii şi boli mintale.”
Aşadar, dacă v-am convins că micul dejun este cea mai importantă masă a zilei, nu doar pentru cei mici, ci şi pentru voi, dragi părinţi, vă aştept vineri pe blogul meu cu o nouă postare cu despre sapte variante de mic dejun gustoase şi hrănitoare pe care copiii le adoră.
